eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Boli cardiovasculare

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » boli cardiovasculare

Regimul alimentar

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Regimul alimentar

Advertisements
intrebare: intruna auzi de colesterol, colesterol si iar colesterol. Ce este de fapt cu acest colesterol? Raspuns: Problema colesterolului consta in faptul ca nivelele- serice ridicate ale acestuia — adica o concentratie crescuta a colesterolului in sange — sunt implicate in generarea aterosclerozei si a cardiopatiei ischemice. De fapt. o recenta examinare a datelor din „Framingham Heart Study\" a confirmat ca nivelele ridicate ale colesterolului- indica o crestere a riscului la persoanele care sunt in perioada de convalescenta dupa un infarct de miocard.

ati cu pacientii care au colesterolul sub 200 mg/dl (la un an de la atacul de cord), cei cu nivelul de colesterol peste 275 mg/dl au un risc de 3,8% maj mare de a face un al doilea infarct de miocard. Asa cum s-a raportat in Annals uf Internai Medicine, la sfarsitul anului 1991 riscul de deces datorita afectiunii coronariene a fost de 2,6 ori mai marc la subiectii cu nivele crescute ale colesterolului. Mesajul este clar si raspicat: daca va afati in faza de recuperare dupa un infarct de miocard, este foarte important sa va controlati nivelul colesterolului.
Intrebare: Sa ne intoarcem la notiunile de baza: ce este. deci, colesterolul?
Raspuns: Substanta de natura lipidica ce se gaseste in toate celulele corpului, colesterolul intra in componenta anumitor hormoni si a altor substante din organism. In afara faptului ca este prezent in tesuturile umane, colesterolul este gasit, de asemenea, in sangele circulant. Sangele il transporta la diferitele tesuturi ale corpului. Hipercolesterolemie este termenul folosii pentru un nivel crescut de colesterol in sange.

Ficatul aprozioneaza organismul cu colesterol in cantitati variate, de obicei, aproximativ 1000 mg/zi. O cantitate aditionala de 400—500 mg sau mai mult prone direct din alimentatie. Alimentele de origine animala, mai ales galbenusul de ou, carnea de porc. de pui. de peste si toate produsele lactate, dupa cum afirma Asociatia Americana pentru Boli de Inima, contin colesterol; alimentele din te, insa, nu au colesterol. Caracteristic este faptul ca organismul isi sintetizeaza colesterolul de
Intrebare: Desigur, intotdeauna exista cite o problema. Deci?
Raspuns: Problema consta in faptul ca oamenii de stiinta nu au cazut de acord asupra modului de scadere a colesterolului total. Ei nu sunt siguri ca limitarea colesterolului in dicta ajuta la aceasta intr-o masura importanta. Ei sustin ideea ca pacientii care au 0 afectiune cardiaca trebuie sa tina un regim cu o cantitate redusa de colesterol — de ce sa riste? — dar acesta este singurul lucru asupra caruia au cazut de acord. Este. probabil, intelept si, in general, mai sanatos sa mananci alimente sarace in colesterol si grasimi, pentru orice eventualitate.
Intrebare: Ce inseamna pentru dumneavoastra nivele crescute ale colesterolului?
Raspuns: Diferiti medici si-au silit nivele diferite de alarma, dar, in mod traditional, nivelele mai mari de 200 mg/dl atrag atentia medicilor care va vor recomanda noi teste.Intrebare: Are vreo importanta gasirea unor nivele foarte scazute de colesterol?
Raspuns: Da. Colesterolul care scade la o valoare semnificativa deseori indica prezenta unei afectiuni in organism, probabil a unei anemii pernicioase sau a unei hipertiroidii.

De asemenea, exista o corelatie semnificativa intre colesterolul scazut si cancer, mai ales cancerul de colon, dar care dintre ele este cauza si care efectul, nu s-a silit inca.Intrebare: Ce valoare a colesterolului este considerata a fi optima?
Raspuns: Iata un subiect asupra caruia. inca o data, medicii nu au cazut de acord. Unii dintre ei sunt foarte indulgenti si aleg valori care scandalizeaza majoritatea colegilor. Cei care nu sunt de acord propun cifre despre care primii afirma ca sunt prea scazute. Pentru un risc cardiac minim, se au in vedere valori sub 200 mg/dl, de preferat intre 160 si 180 mg/dl.
Intrebare: Ce pot face, din punct de vedere al dietei, pentru a-mi reduce nivelul de colesterol?
Raspuns: Chiar daca „juriul\" medicilor nu a deliberat asupra eficientei reducerii colesterolului in dicta pentru a scadea colesterolul seric — si asupra rolului regimului* alimentar in afectiunea cardiaca — iata anumite lucruri care pot fi importante pentru dumneavoastra:
— mancati un regim alimentar cu mai putine calorii deoarece scaderea in greutate va poate ajuta; nu este chiar asa de importanta ca alti factori de risc. dar nu trebuie sa fie ignorata;
— mancati alimente bogate in fibre;

— mancati mai multe fructe si legume si inlocuiti grasimile animale — mai ales cele care sunt solide la temperatura camerei — cu uleiuri vegetale cum ar fi cel de porumb, soia si susan. O dieta vegetariana poate avea un rol protector.
— luati-va un el cu alimente si continutul lor in colesterol si siliti-va un plafon al colesterolului ingerat de 300 mg/zi, pentru toate mesele.
— renuntati la cafea; un studiu a legat nivelul crescut de colesterol la barbati de consumul a trei sau mai multe cesti de cafea pe zi. In afara de aceasta, cafeaua poate creste frecventa cardiaca si determina aparitia aritmilor care au un efect malefic asupra persoanelor cu afectiuni cardiace.
Intrebare: Exista medicamente care scad nivelul de colesterol?
Raspuns: Da, desi aproape orice substanta analizata in studiile si cercetarile din domeniul colesterolului, al aterosclerozei si al afectiunilor cardiace a dat rezultate incerte. Unul dintre experimentele cele mai recente si cu cel mai mare succes a aratat ca un medicament numit colestiramina reduce nivelele serice ale colesterolului, dar in conditii clinice rigide.

Alte medicamente folosite pentru a reduce colesterolul serie sunt: colestipol, lovastalin, acid nicotinic, gemfibrozil si dextrotiroxina sodica. Doar daca regimul alimentar si scaderea in greutate nu au-dat rezultate la sfarsitul unui an, vom folosi aceste medicamente. In afara situatiilor de urgenta, ele nu trebuie sa fie primul lucru asupra caruia se indreapta tratamentul.
Intrebare: Cand doctorul nu imi vorbeste despre colesterol, el mentioneaza trigliceridele. Ce sunt trigliceridele?
Raspuns: Trigliceridele sunt o alta forma de grasimi din organism si, avandu-le intr-un nivel crescut in sange, este la fel de riscant ca o valoare serica ridicata a colesterolului. Conform Asociatiei Americane pentru Boli de Inima, nivelul normal al trigliceridelor se situeaza intre 50—250 mg/dl, in functie de varsta si sex. Pe masura ce oamenii imbatranesc, sau se ingrasa, sau ambele, nivelele de trigliceride si colesterol tind sa creasca.

Femeile, de asemenea, au nivele crescute de trigliceride. Anumite studii clinice au aratat ca un numar mare de pacienti cu afectiuni coronariene au nivele crescute de trigliceride in sange (hipertrigliceridemie). Totusi, anumite persoane care prezinta aceasta problema par, in mod remarcabil, a nu prezenta ateroscleroza. Deci nivelul ridicat al trigliceridelor, care este frecvent masurat odata cu cel al HDL si LDL, nu determina in mod direct aparitia aterosclerozei, dar poate acompania alte modificari care sa grabeasca aparitia acesteia.
Intrebare: Ce parere aveti despre regimul „Pritikin\"?
Raspuns: Ceea ce sustin studiile efectuate de cei ce il propun, este ca acest de alimentatie ar imbunatati starea bolnalor cu cardiopatie ischemica. Programul s-a dezvoltat cand Nathan Pritikin a efectuat anumite cercetari care au aratat ca, in ciuda stresului si a fricii pe care au trait-o unele persoane europene in timpul ultimului Razboi Mondial, incidenta afectiunii cardiace si a atacului de cord, a fost foarte scazuta. De ce? Pritikin si colaboratorii au sustinut ca dieta a fost cauza: continutul scazut in grasimi — laptele, branza, untul, ouale si carnea fiind dificil de procurat in timpul razboiului — si o cantitate mare de fibre si hidrocarbonati complecsi.
Incepand din anul 1976, Pritikin a aplicat teoriile lui unor persoane care aveau nevoie de ajutor dupa un infarct de miocard sau care doreau sa ete chirurgia bypass. Multi dintre cei care abia se tarau cand ajungeau la Centrele pentru Longetate „Pritikin\" ieseau de acolo cu o aparenta stare de sanatate.
Dieta Pritikin este una stricta care limiteaza aportul zilnic de colesterol la valori mici, de 25 mg. De asemenea, sunt interzise carnea grasa (anumite feluri de peste si puiul sunt permise), zaharul (ca si mierea si melasa), sarea, ouale, uleiurile si nucile, ca si alte alimente de baza ale dietei americane. Fructele si legumele, precum si cerealele integrale sunt preponderente in aceasta dicta. Reducerea colesterolului cu 25% este impusa celor care urmeaza dieta Pritikin.

Multi doctori cred ca ul Pritikin este bun cu exceptia unui anumit cusur: este atat de inflexibil si atat de insipid, incat oamenii sunt tentati sa-l abandoneze in cautarea unor alimente mai gustoase. Supunerea completa si pe termen lung la un astfel de regim este foarte importanta pentru inima si faptul ca programul insusi incurajeaza nesupunerea si inselaciunea, nu poate fi considerat o scuza. Totusi, chiar o dieta Pritikin modificata ar aduce mari beneficii pentru un numar crescut de pacienti si, de asemenea, hrana de acest tip se poate gasi acum in meniurile restaurantelor si pe rafturile magazinelor alimentare de pe intreg teritoriul SUA. Nu poate sa va dauneze daca incercati.
Intrebare: Am auzit ca pestele este bun pentru inima. Este adevarat?
Raspuns: Da, este adevarat. Este binecunoscut de mult timp — publicatiile stiintifice au condus studii ani de zile si chiar si resta de prestigiu international New England Journal of Medicine a aprobat tiparirea urmatoarelor informatii, — consumul pestelui, o data sau de doiia ori pc saptamana, reduce simtitor riscul atacului de cord. Responsabil de acest lucru este uleiul de peste — bogat in acid cicosapcntanoic, sau acid gras omega 3 — dar numai uleiul pestilor de apa sarata, cum sunt: somonul, codul, platica. Uleiul acestor pesti pare sa reduca nivelul trigliceridclor si sa intarzie agregarea plachetelor sanguine care, la randul ei, poate preveni formarea cheagurilor de sange, din arterele coronare ingustate de atcroscleroza.

Dar uleiul de peste nu este un medicament miraculos. Sa nu va asteptati ca puteti manca si fuma si apoi anula efectul acestor excese consumand o cantitate oarecare de peste. A manca peste este numai un clement al unui intreg si bun program de mentinere a sanatatii. Uleiul de peste se gaseste si sub forma de capsule.
Intrebare: Este lecitina o substanta care prene aparitia bolilor de inima?
Raspuns: Suplimentarea dietei cu lecitina nu face bine inimii, ba chiar, in unele situatii, dauneaza.Intrebare: Ce- este cu taminele si mineralele? Sunt unele dintre ele bune de luat pentru boala de inima?
Raspuns: Da. Avem mai jos o prire asupra unora dintre ele.
Magneziul. S-a aratat ca el ar ajuta la mentinerea valorilor normale ale tensiunii arteriale si la prevenirea cresterii acestora. in studiile clinice, magneziul. administrat in timpul unui infarct acut de miocard, ar reduce dimensiunile zonei de infarct, precum si modificarile ventriculare. Lipsa magneziului din organism a fost legata de moartea subita la pacientii cu cardiopatie ischemica, deficitul respectiv determinand spasm arterial coronarian.

El este. de asemenea, implicat in tahicardia ventriculara (o aritmie) si in insuficienta cardiaca cronica. Lipsa magneziului din dieta, afectarea absorbtiei lui. ca si eliminarea lui excesiva datorita toxicitatii digitale si folosirii unor diuretice, sunt toti factori ce produc deficitul de magneziu atat de periculos. Pacientii care beau apa dedurizata — din care s-au extras o parte din sarurile de calciu si magneziu — pot avea un risc crescut-de afectiune cardiaca, fata de cei care beau apa cu un continut ridicat in aceste saruri.
Suplimentele de magneziu (doza recomandata in SUA este 350 mg pe zi pentru barbati si 300 mg/zi pentru femei) pot fi folositoare.

Alimentele bogate in magneziu includ: faina de soia, mazarea uscata, nucile (migdale, nucile braziliene) alunele, fasolea.
Potasiul. Aceleasi lucruri sunt valabile si in. acest caz, el lucrand impreuna cu magneziul si echilibrand balanta calciu — sodiu. Depletia de potasiu conduce la aritmii; prezenta Iui in cantitati normale este necesara pentru ca anumite medicamente antiarilmice sa fie eficiente. Exista frecvent o deficienta importanta de potasiu la persoanele care au avut un infarct de miocard. Deficitul de poplasiu poate fi determinat de folosirea unor diuretice.
Alimentele bogate in potasiu includ: varza de Bruxelles, conopida, avocado-ul, cartofii, rosiile, bananele, piersicile, portocalele, platica. somonul si puiul.

Niacina. Cunoscuta sub numele de tamina B3. se gaseste intr-o varietate de alimente, cum sunt: carnea (mai ales ficatul), puiul, pestele (mai ales somonul), produsele din lapte, ouale, nucile, fasolea uscata si mazarea. Vitamina B3 este vanduta ca acid nicotinic sau, mai frecvent, ca nicotinamida. Capacitatea niacinei de a reduce nivelul colesterolului din sange este cunoscuta de mai multa vreme dar, deoarece ca este o tamina si nu poate fi brevetata, nici o companie farmaceutica nu s-a deranjat sa o testeze si sa o promoveze in lupta impotriva afectiunii cardiace. Totusi, in 1990 cercetatorii au raportat ca niacina este medicamentul cel mai ieftin capabil sa reduca nivelele colesterolului — conform calculelor lor, putem obtine o reducere de 1%, la un cost de o treime sau de o jumatate din cel al altor medicamente care scad colesterolul.
Intr-un studiu finantat de Institutul National pentru Boli de Inima, Plamani si Sange, barbatii de varsta mijlocie care avusesera un infarct de miocard si care au luat doze mari de niacina timp de 5 ani au avut un risc mic de deces printr-un al doilea atac de cord. Acest beneficiu a fost observat, in ciuda efectelor adverse potential asociate terapiei cu niacina: cresterea incidentei aritmiilor cardiace.
Este foarte important de mentionat ca niacina nu este lipsita de efecte adverse, multe dintre ele destul de grave: mergand de la eruptie cutanata, mancarime, furnicaturi, greata, diaree si disconfort abdominal, pana la disfunctie hepatica, icter, nivele serice crescute ale acidului uric si guta, valori anormal de crescute ale glicemiei, ulcer peptic si aritmiile mentionate anterior.

Un sfat sanatos dat oricui, este de nu-si administra singur niacina sau de a nu-si modifica tipul de preparat folosit, fara a consulta un medic. Multi experti recomanda celor care folosesc doze mari din orice preparat de niacina sa-si faca teste functionale hepatice in fiecare luna si un control periodic al glicemiei si al nivelelor serice de acid uric, Seleniul si zincul sunt frecvent mentionate ca substante ce trebuie sa fie prezente in cantitati adecvate in dieta (sau administrate suplimentar), pentru a ajuta la mentinerea sanatatii inimii. Acelasi luciu este valabil si in cazul cromului. Vitamina E poate ajuta la cresterea nivelului HDL.

Vitamina A, in special un tip de umina A numita betacaroten, s-a aratat ca ar contribui la sanatatea inimii. In anul 1991, la adunarea anuala a Asociatiei Americane pentru Boli de Inima, au fost prezentate cercetari care au indicat o reducere cu 22% a riscului de infarct miocardic la persoanele ce consuma zilnic la o masa, morco, spanac, caise si alte alimente bogate in betacaroten. inainte sa stocati tone de morco, amintitiva ca. asa cum a mentionat echipa de cercetatori, efectul protector al taminelor nu contrabalanseaza prezenta altor factori de risc pentru afectiunea cardiaca, precum fumatul, alimentele grase si cu concentratii mari de colesterol.



Alte materiale medicale despre: Boli cardiovasculare

Aceasta forma de gastrita este insotita de cresterea aciditatii gastrice, de o hiperclorhidric. Se intalneste frecvent la cei ce fumeaza, la cei ce co [...]
Fara un regim alimentar adecvat, medicamentele nu au nici un efect, iar cu un regim alimentar potrivit, nu mai este nevoie de medicamente. Acesta e [...]
Pentru foarte multi cititori, schimbarile de regim alimentar sugerate in acest capitol pot parea foarte solicitante la prima vedere. Cu toate aces [...]

Despre boli cardiovasculare

Advertisements


Alte sectiuni
Boli si tratamente
Boli digestive
Boli cardiovasculare
Bolile infectioase
Definitii boli
Bolile cardiovasculare
Bolile respiratorii
Bolile digestive
Handicapurile
Bolile oaselor
Bolile alergice
Bolile venelor
Drogurile
Sistemul endocrin
Gamapatiile monoclonale
Bolile esofagului
Bolile stomacului si duodenului
Bolile intestinului subtire
Boli de colon, rect, anus
Bolile ficatului
Bolile cailor biliare
Bolile pancreasului
Bolile splinei
Bolile peretelui abdominal
Bolile peritoreului
Boli sexuale
Hiperuricemiile
Insomnia
Boli endocrine
Boli parazitare
Virusologie
Bolile psihice
Boli stomatologice
Boli cerebrale
Boli genetice
Boli alergice
Bolile ochiului
Bolile sangelui
Boli perete abdominal
Boli renale

Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat

Vezi toate intrebarile
Copyright © 2010 - 2014 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact