eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Boli cardiovasculare

NAVIGARE RAPIDA: » Pagina principala » BOLI » boli cardiovasculare

Insuficienta cardiaca, hipertensiunea arteriala, miocarditele


Insuficienta cardiaca, hipertensiunea arteriala, miocarditele
Insuficienta cardiaca

Insuficienta cardiaca este o conditie patologica care apare atunci cand inima isi pierde capacitatea de a pompa o cantitate de sange adecvata nevoilor organismului. Insuficienta cardiaca se dezvolta progresiv, necesitand uneori ani. Simptomele insuficientei cardiace sunt dispneea progresiva de efort initial apoi si in repaus.

Forme clinicopatogenice

Insuficienta cardiaca stanga sau insuficienta ventriculului stang.

Sindromul functional dispneea:

o       



de efort

o        ortopnee

o        vesperala

o        periodica

o        paroxistica: edemul pulmonar acut, astmul cardiac

Modificari obiective:

o        hipertrofia VS

o        tahicardie

o        galop ventricular

o        raluri de staza la bazele pulmonare - raluri subcrepitante fine

o        hidrotorax drept

Dupa modul de debut debut avem:

-                insuficienta cardiaca cronica care apare:

o        fie prin cresterea postsarcinii (presiunea din fata ventriculului stang): HTA, valvulopatii aortice

o        fie prin difunctie sistolica (tulburare de contractilitate): cardiopatia ischemica, miocardite, infarct de miocard sa.

-                insuficienta cardiaca stanga acuta: pe fondul unei insuficiente cardiace cronice, pot aparea in conditii de efort, infectii, crize de hipertensiune, manifestari de tip acut:

o        astmul cardiac: acces de dispnee polipneica inspiratorie, cu cianoza, frecvent in cursul nopti, terzeste bolnavul din somn ortopnee. Se poate insoti de tuse, wheezing prin bronhospasm reflex Atentie dgs. dif cu criza de astm bronsic! Tratamen t diferit.

o        edemul pulmonar acut: polipnee exterma, ortopnee, cianoza, tahicardie, ritm de galor, raluri subcrepitante in ploaie care urca progresiv si scad cand dispneea se amelioreaza subcrepitatne in maree, sputa rozata aerata. Apare in crizele hipertensiv, infarctul acut de miocard, tahiaritmii cu ritm rapid, sa. Bolnavul poate deceda prin asfixie.

Insuficienta cardiaca dreapta

reprezinta insuficienta cordului drept, avand drept cauza principala o boala pulmonara (cordul pulmonar cronic) sau poate secundara insuficientei ventruculului stang. Simptomele specifice sunt cianoza si semnele clinice ale suferinsei pulmonare la care se adauga edemele membrelor inferioare, congestia dureroasa a ficatului, cianoza extremitatilor.

Semnele clinice in insuficienta ventriculara dreapta:

-          hipertofie dreapta

-          tahicardie

-          staza jugulara

-          hepatomegalie cu reflux hepatojugular

-          edeme declive

-          ascita dupa aapritia edemelor

-          cionoza perioronazala

Insuficienta cardiaca congestiva globala asociaza cauzele si simptoamele insuficientei cardiace stangi si drepte cu existenta stazei circulatorii.

Insuficienta cardiaca hipodiastolica presupune aparitia semnelor de insuficienta cardiaca dreapta (hepatomegalie, edeme si ascita) prin stanjenirea afluxului venos spre inima dreapta din cauza scurtarii diastolei. Apare in pericardita constrictiva si in tahicardiile paroxistice prelungite. Nefiind afectat miocardul, insuficienta hipodiastolica nu poate fi considerata ca o forma a insuficientei cardiace.

Hipertensiunea arteriala

Clasificarea HTA

- Normal: 130-l39mmHg (TA sist.) sau 85-89mmHg (TA dist.)

- Gradul I: 140-l59mmHg (TA sist.) sau 90-99mmHg (TA diast.)

- Gradul II: 160-l79mmHg (TA sist.) sau 100-l09mmHg (TA diast.)

- Gradul III: >180mmHg (TA sist.) sau >110mmHg (TA diast.)

Cand TA sistolica si cea diastolica se gasesc in categorii diferite se va lua in consideratie cea care este in categoria superioara.

Diagnostic

Diagnosticul initial se stabileste in baza inregistrarii valorilor tensionale luate de 2 ori in conditii standard la cel putin trei vizite succesive.

Anamneza se axeaza pe evidentierea:

-      Ereditate familiala a HTA

-      prezenta factorilor de risc modificabili (excesul ponderal, consumul excesiv de saren, nivelul activitatii fizice, stresorii psihosociali, consumul de alcool si fumatul);

-      consumului de medicamente ce pot influenta TA (contraceptive orale, steroide, preparate antiinflamatorii nesteroidiene, decongestante nazale, antidepresive);

-      antecedentelor eredocolaterale de HTA, de boli cardiovasculare, ccrebrovasculare, diabet zaharat, boli renale;

-      simptomelor si semnelor de afectare a organelor tinta (cord, sistem nervos central);

Examenul fizic poate evidentia:

- edeme palpebrale sau periferice (boli renale);

- semne de insuficienta circulatorie;

- obezitate; aspect cusingoid (obezitate, facies de luna plina, vergeturi violacee pe abdomen prin hipercorticism);

- cresterea in volum a tiroidei sau noduli tiroidieni;

- tahicardie;

- diferenta TA (> 10 mm Hg) la maini;

- cardiomegalie; sufluri, galop, aritmii cardiace;

- sufluri pe arterele carotide;

- sufluri pe traiectul aortei abdominale, a arterelor renale;

- anevrisme ale aortei abdominale mase palpabile pulsatile;

- deficite neurologice.

 
Tulburari de conducere atrio-ventriculare



BLOC A-V gradul I

         Intarzierea transmiterii stimulului de la atrii la ventriculi, tradusa pe EKG prin alungirea constanta a intervalului PQ peste valoarea normala de varsta si frecventa, 0,20 sec. la adulti.

Cauze :

-          Congenitale

-          fiziologic la vagotoni

-          dobandite sau patologice (cardita reumatismala, miocardite, supradozaj: digitalic, propranolol, verapamil).

BLOC A-V gradul II

  1. Tip Mobitz I (perioade Luciani-Wenckebach) intarzierea progresiva a transmiterii impulsului de la atrii la ventriculi pana la blocarea conducerii, dupa care ciclul se reia. Traducerea electrica intervalul PQ se alungeste progresiv pana la blocarea unei unde P, dupa care ciclul se reia.

Cauze: intotdeauna patologice : RAA, miocardita, cardiopatie ischemica, supradozaj digitalic.

  1. Tip Mobitz II periodic o unda P este blocata : 2/1, 3/1, 4/1, de grad inalt 6/1, 7/1.

Blocul de grad inalt apare in caz de toxicitate digitalica. Aceleasi cauze ca la Mobitz

BLOC A-V gradul III total sau complet: intreruperea totala a transmiterii impulsului intre atrii si ventriculi, fiecare contractandu-se datorita impulsurilor din centrii proprii. Intre undele P si complexul QRS nu exista nici o legatura.

Tulburari de conducere intraventriculare

Bloc de ramura stanga (BRS)

         Deviatia axiala stg. (neobligatorie).

         Alungirea complexului QRS peste 0,12 sec.

         Complex QRS cu aspect  in dom  bine vizibil in DI, DII, aVL, derivatiile precordiale stg.

         Deflexiunea intrinsecoida mai mare de 0,06 sec. in derivatiile precordiale stg.

         Modificari de repolarizare ventriculara (neobligatorie).

Bloc de ramura dreapta (BRD)

         Deviatie axiala dr. (neobligatorie).

         Alungirea complexului QRS peste valoarea normala, bine vizibila in V1.

         Complex QRS cu aspect in M in V1, V2.

         Unda S in DI, V5, V6.

Tulburari de ritm cardiac

Tahicardia sinusala - ritm cardiac accelerat peste valorile normale de varsta si sex. Apare in : efort fizic, distonii neuro-vegetative cu predominanta simpatica, hipertiroidie, stari febrile, consum exagerat de cafea, ceai, alcool.

Bradicardia sinusala ritm cardiac incetinit. Apare la: spotivi de performanta, batrani, hipervagotonie, hipotiroidie, hipertensiune intracraniana, crize dureroase abdominale si toracice, sindromul de hiperexcitabilitate al sinusului coronar.

Aritmia sinusala variatii ale ciclului cardiac.

-          aritmie respiratorie (fazica) consta in cresterea frecventei in inspir, scaderea in expir.

-          aritmia nerespiratorie (nefazica) distanta RR variabila

Aritmia extrasistolica

               Extrasistole atriale unda P modificata + complex QRS normal.

               Extrasistole nodale (jonctionale) cu sediul:

o              unda P negativa inaintea complexului QRS

o              Mediu - unda P absenta + complex QRS normal

o              Inferior complex QRS + unda P negativa

                                       Extrasistole ventriculare unda P absenta + complex QRS modificat

Tahicardia paroxistica frecventa cardiaca mare, fixa (interval RR fix) survenita

in crize cu debut si sfarsit brusc.

         Supraventriculara unda P prezenta + complex Qrs fin

         Ventriculara - unda P absenta + complex QRS modificat

Fibrilatia atriala sistola atriala lipseste, fiind transformata in contractii parcelare foarte frecvente (400-600/min), haotice si ineficiente. Traducerea electrica unde P absente inlocuite cu unde f de fibrilatie + complexe QRS normale, neregulate.

Flutter atrial contractii atriale cu ritm regulat, frecventa mare (250-300min) ineficiente, care inlocuiesc sistola si diastola atriala. Raspuns ventricular sistematizat sau nu; conducere AV 2/1(150) , 3/1 (100); 1/1 (300), sau cu bloc variabil (fibriloflutter). Traducere electrica unde P absente inlocuite cu unde F de flutter.

Fibrilatia ventriculara este cea mai severa tulburare de ritm. Ventriculii se contracta parcelar, anarhic, cu frecventa mare, nefiind capabili sa realizeze o sistola ventriculara eficienta. Traducerea electrica ondulatii cu morfologie, amplitudine si durata diferite.

Flutterul ventricular ventriculii se contracta in totalitate, slab, nefiind capabili sa realizeze o sistola eficienta. Traducerea electrica complexele ventriculare prezinta o morfologie intermediara intre tahicardia si fibrilatia ventriculara.



 


Modificari ekg de cauza iatrogena si diselectrolitica

  • Modificari EKG de cauza digitalica (supradozaj)

-          Subdenivelare ST cu aspect in covata

-          Interval PQ alungit BAV

-          Aparitia tulburarilor de ritm sau conducere AV: tahicardie atriala cu bloc, ESV, tahicardii jonctionale sa

-          Scurtarea intervalului QT

-          Unda T negativa sau difazica

  • Hiperpotasemie

-          Semnele EKG apar la valori mai mari de 6mEq/l

-          Unda T ampla, simetrica, cu baza ingustata

-          Interval PQ scurt

-          Cresterea duratei undei P cu aplatizarea acesteia

-          La valori mai mari de 8 mEq/l apar blocuri AV de diferite grade, modificari de morfologie a complexului QRS.

-          La valori mai mari de 10 mEq/l pot apare fibrilatia sau asistolia ventriculara.

  • Hipopotasemia

-          Aplatizarea progresiva a undei T cu cresterea progresiva a undei U

-          Subdenivelarea segmentului ST

-          Pot apare extrasistole, tahicardie, fibrilatie ventriculara

  • Hipercalcemie

-          Scurtarea intervalului QT

-          Pot apare blocuri AV si extrasistole ventriculare

  • Hipocalcemie

Alungirea intervalului QT pe seama alungirii segmentului ST.

Afectiunile miocardului

Cardita reumatismala

Manifestarile cardiace in RAA apar la 10-l4 zile de la angina streptococia, considerat momentul de declansare al afectiunii.

Modificarile specifice pentru reumatismul articular acut sunt reprezentate de ingrosarea progresiva a valvei mitrale prin edem, insotita de scurtarea progresiva a corzilor sau de o combinatie intre insuficienta aortica si cea mitrala. Este necesara echografia cardiaca iterativa in interval de trei saptamini, cand ar putea sa apara afectarea valvulara.

Leziunea definitiva este stenoza mitrala, prin procesul de vindecare cu fibroza valvulara.

Revarsatul pericardic nu este specific dar stabilste existenta unei afectiuni a cordului. Atentie! Asocierea leziunilor valvulare cu caracter evolutiv la explorari seriate este specifica carditei reumatismakle din reumatismul articular acut. La cei trei pacienti descrisi, diagnosticul de reumatism articular acut s-a putut stabili doar dupa efectuarea ecocardiografiei.

Criterii diagnostice:

  Daca exista do care sustin prezenta unei infectii preexistente cu streptococ de grup A, doua manifestari majore sau una majora si doua manifestari minore indica o probabilitate crescuta de reumatism articular acut:

Manifestari majore

  • Cardita
  • Poliartrita
  • Coreea
  • Eritemul marginat
  • Nodulii subcutanati

Manifestari minore

Semne clinice

  • Artralgia
  • Febra

Analize de laborator

  • Cresterea reactantilor de faza acuta (viteza de sedimentare a hematiilor, proteina C reactiva)
  • Intervalul PR prelungit
  • Do ale antecedentelor infectiei cu streptococ de grup A
  • Culturi faringiene pozitive sau test rapid la antigenii streptococici
  • Testul la anticorpii streptococici crescut sau in crestere

Miocarditele

Notiunea de miocardite includ o grupa de afectiuni ale miocardului cu antrenarea miocitelor, tesutului interstitial, elementelor vasculare si a pericardului. Suportul patologic este un proces inflamator de cauza infectioasa, autoimuna sau idiopatica.

Diagnostic pozitiv prin biopsie de miocard!

 Insuficienta cardiaca rezulta prin lezarile inflamatorii ale cardiomiocitelor si are acracter progresiv in afara tratamentului specific.

Forme clinico etiologice:

-          Miocardite acute: infectioase, virale sa.

-          Miocardite cronice: autoimune, de iradiere, alti factori fizici si substante chimice; unele medicamente (miocardita de hipersensibilizare).

Semne si simptome

         Simptome de insuficienta cardiaca cu marirea dimensiunilor inimii (cardiomegalie)

         Tahicardie sinusala,

         Atenuarea zgomotului S1,



         Tulburari de ritm, ritm 'de galop'

         Insuficienta cardiaca congestiva,

         Schimbari patologice pe traseul ECG,

         Cresterea activitatii lactatdehidrogenazei izoenzima I - LDH (LDH,); creatinfosfokinazei (izoenzima MB) - (CPK-MB).

 

Toate afectiunile miocardice cronice (valvulare, ischenice, toxice, mixte sa), in stadiul terminal, asociate cu insuficienta cardiaca progresiva si dilatatie camerala pana la insuficienta cardiaca congestiva sunt denumite cardiomiopatii dilatative de regula cu insuficienta cardiaca congestiva greu reductibila sau ireductibila..

Afectiunile pericardului

Pericarditele

Pericardite este o inflamatie acuta a pericardului, care evolueaza:

-          fie cu exsudat putin (max 200ml; N<30ml), foarte bogat in fibrina (pericardita uscata),

-          fie cu exsudat abundent serofibrinos, hemoragie, chilos sau purulent (pericardita exsudativa).

Forme clinice

-          pericardita acuta uscata;

-          pericardita exsudativa (cu lichid serofibrinos, hemoragie, chilos, purulent);

-          pericardita cronica.

Semne si simptome

-          In faza uscata:

o        durere precordiala de tip pericardic (intensa, cu iradiere in gat, umeri, apendice xifoid), amplificata de inspir si tuse, diminuata la ridicare si aplecare inainte;

o        uneori dispnee moderata + tuse seaca + sughit;

o        frecatura pericardica (ritmata la bataile cordului, persistenta in apnee);

o        semne generale: febra, transpiratii, scadere ponderala.

-          Faza exsudativa:

o        durerea scade in timp / prin acumularea lichidului/;

o        dispneea creste proportional cu cantitatea si si ritmul de acumulare a lichidului;

o        cresterea ariei matitatii cardiace + soc apexian nepalpabil sau perceptibil in mijlocul matitatii cardiace;

o        frecatura pericardicaa+ zgomote cardiace asurzite;

o        Rx: cord marit hipomobil,

o        ECHO lichid pericardic

-          Tamponada pericardica

o        Stere egnerala grava cu insuficienta cardio-respiratorie si colaps circulator

o        semne de tamponada cardiaca - triada lui Beck (triada inimii linistite'):

         cresterea PV peste 160mm H2O prin decompensare cardiaca dreapta (edeme, hepatomegalie, jugulare turgescante) fara staza pulmonara;

         hipoTA + puls paradoxal: dimimuarea pana la disparitie a undei pulsatile in inspir

         semnul Kiissmaul: acentuarea stazei jugulare in inspir

         soc apexian in mijlocul matitatii cardiace

         cord linistit, cu pulsatii slabe si tahicardie moderata.

o        Compresiune: mediastinala: esofagiana cu disfagie; recurentiala cu disfonie; frenica cu sughit rebel; bronsica cu tuse iritativa; pulmonara cu dispnee (fara ortopnee), atelectazie.

Este o urgenta! Atitudinea este de evacuare prin pericardocenteza in urgenta sau in servicii de specialitate!

-          Pericardita constrictiva:

o        Sechele dupa pericardita fibrinoasa, cel mai frecvent TBC;

o        Sindrom de debit cardiac mic cu insuficienta cardiaca hipodiastolica.

Atitudinea este de pericardotomie in servicii de specialitate!



Galerie de imagini si poze medicale: tensiunea arteriala


imagine cu tensiunea arterialaimagine cu tensiunea arteriala imagini tensiunea arterialaimagini/poza tensiunea arteriala


Alte materiale medicale despre: Boli cardiovasculare




Modificarile functiei cardiace au rasunet asupra rinichiului, caci acesta este principalul sediu de reglare a volumelor lichidiene. Dar modificarile i [...]
Afectarile hepatice grave sint insotite de modificari renale, care pot fi organice sau functionale. O glomerulonefrita membranoproliferativa cu depoz [...]
Obstructia cailor respiratorii superioare provoaca o serie de modificari fiziopalologiee de compensare care se traduc clinic prin instalarea unui [...]


Copyright © 2010 - 2024 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre boli cardiovasculare

Alte sectiuni
Boli si tratamente
Boli digestive
Boli cardiovasculare
Bolile infectioase
Definitii boli
Bolile cardiovasculare
Bolile respiratorii
Bolile digestive
Handicapurile
Bolile oaselor
Bolile alergice
Bolile venelor
Drogurile
Sistemul endocrin
Gamapatiile monoclonale
Bolile esofagului
Bolile stomacului si duodenului
Bolile intestinului subtire
Boli de colon, rect, anus
Bolile ficatului
Bolile cailor biliare
Bolile pancreasului
Bolile splinei
Boli perete abdominal
Bolile peritoreului
Boli sexuale
Hiperuricemiile
Insomnia
Boli endocrine
Boli parazitare
Virusologie
Bolile psihice
Boli stomatologice
Boli cerebrale
Boli genetice
Boli alergice
Bolile ochiului
Bolile sangelui
Boli perete abdominal
Boli renale


Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Unde se incadreaza problema medicala?

Scrie codul din imaginea alaturat



Vezi toate intrebarile