eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Boli cardiovasculare

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » boli cardiovasculare

Electrocardiograma la tulburari de ritm

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Electrocardiograma la tulburari de ritm

Advertisements

TULBURARI DE RITM

  • In conditii fiziologice, centrul de comanda al inimii este NSA, care emite impulsuri cu o frecventa de 70-80/min
  • Aceste impulsuri se proa prin sistemul excito-conductor spre miocard
  • In conditii patologice se perturba emiterea aces 414e43e tor impulsuri (tulburari de ritm) sau este perturbata transmiterea impulsurilor ( tulburari de conducere)
  • Dupa origine, aritmiile pot fi:
    1. atriale: la nivelul NSA, la nivelul miocardului atrial
    2. jonctionale (NAV)
    3. ventriculare

A. Aritmiile cronotrope (normotrope)

  • centrul de comanda al inimii ramane NSA, dar se perturba frecventa sau ritmul de elaborare al stimulilor

1.      Tahicardia sinusala

         Undele P sunt normale, cu o frecventa de 100-l50/min

         Caracteristic: scurtarea segmentului TP (diastola electrica)

         Unda P se poate suprapune peste unda T

         Complexul QRS este normal

         Intervalele RR sunt egale

         In tahicardii sinusale severe apar modificari de ischemie, leziune prin scaderea debitului sistoic si coronarian datorita scurtarii diastolei (ST subdenivelat, T negativ)

         Frecventa cardiaca creste fiziologic la copii, in efort, stres

         Frecventa cardiaca creste patologic in: febra, soc, anemie, hipertiroidism, boli cardiace (miocardite, endocardite)

2.      Bradicardia sinusala

         Frecventa cardiaca scade: 35-60/min

         Se alungeste diastola (intervalul TP)

         Unda P, complexul QRS sunt normale

         Frecventa cardiaca scade, fiziologic: la sportivii de performanta, varstnici

         Fecventa scade, patologic, in: intoxicatie digitalica, ATS, hipotiroidie, vagotonie

3.      Aritmia sinusala poate fi:

 

Respiratorie:

         Legata de variatia tonusului vagal

         In a doua jumatate a inspirului creste frecventa cardiaca

         In a doua jumatate a expirului scade frecventa cardiaca

         Undele P sunt normale

         Intervalul PR este constant

         Intervalele RR sunt inegale

         Fizilogic la copii

Nerespiratorie:

         Frecventa cardiaca se modifica independent de timpii respiratori

         Apare in patologia organica: afectiuni pulmonare cronice la varstnici

B. Aritmiile batmotrope

        NSA este un sistem autonom, functioneaza si in afara orgaismului (intr-un mediu prielnic);

        are cel mai mare potential de depolarizare: -90 →+120mV; cand ajunge la potentialul maxim depolarizarea se produce automnat

        Aritmiile batmotrope sunt tulburari de ritm in care centrul de comanda al inimii este, tranzitoriu sau permanent, in afara NSA

        Dupa origine se clasifica in:

1.      aritmii supraventriculare: atriale sau nodale (jonctionale)

2.      aritmii ventriculare

  • cand se interpun temporar ritmului de baza si apar la intervale constante, egale extrasistole (ES)
  • cand se interpun temporar ritmului de baza dar apar la intervale inegale - parasistole
  • cand preiau total comanda inimii pentru o anumita perioada ritm heterotop, ectopic

I. Aritmiile extrasistolice

  • ES sunt depolarizari precoce, mature ale intregii inimi sau a le unui segment al acesteia care tulbura succesiunea regulate a batailor cordului
  • ES intercalate pot apare intre doua complexe fara sa le perturbe, cum se intampla in bradicardie.

1. ES atriale

  • sunt batai premature provenind dintr-un focar ectopic extrasinusal, situat la nivelul atriilor, care preia, temporar, conducerea activitatii electrice a cordului
  • depolarizarea atriala se produce anormal → se modifica unda P:
  • unda P`: morfologie anormala ( bifida, bifazica)
  • intervalul PP` este < intervalul PP normal
  • intervalul P`Q si complexul QRS normale
  • lipseste pauza compensatorie

ESA

atrial extrasystole

ESA

2. ES nodale:

  • in cazul unor tulburari functionale la nivelul NSA, comanda poate fi preluate de NAV ( hipertonii vagale, miocardite, IM)
  • depolarizarea atriala se va realiza retrograd
  • depolarizarea ventriculara este normala

a)     ES nodale superioare:

      • apare un focar ectopic in partea superioara a NAV
      • unda P - negativa
      • intervalul PQ scurtat
      • complexul QRS - normal

b)     ES nodale medii, mijlocii

         Focarul ectopic in partea mijlocie a NAV

         Atriile si ventricolii se depolarizeaza concomitent

         Unda P nu se observa, fiind suprapusa peste complexul QRS

c)     ES nodale inferioare

         Focarul ectopic este situat in partea inferioara a NAV

         Se depolarizeaza initial ventricolii, apoi atriile, pe cale retrograda

         Unda P este negativa si urmeaza dupa complexul QRS

3. ES ventriculare

  • Sunt batai ventriculare premature, initiate de un focar ectopic situat la nivelul miocardului ventricular
  • Complexele QRS sunt largite > 0,13 sec, deformate, neregulate
  • Lipseste unda P
  • Intervalul RR` < intervalul RR normal, al ritmului de baza
  • ESV sunt urmate de pauza compensatorie
  • R`R + R`R = 2RR
  • ESV nu depolarizeaza retrograde atriile
  • Pot fi: unifocale (din acelasi focar ectopic, au aceeasi forma intr-o derivatie) sau multifocale (din mai multe focare ectopice, au morfologie diferita in aceeasi derivatie)
  • ESV pot apare pe un traseu:
    1. nesistematizat - aparent intamplator
    2. sistematizat
      • bigeminism ventricular tot a doua bataie este o ESV
      • trigeminism ventricular - tot a treia bataie este o ESV
      • cuplete doua ESV successive
      • triplete trei ESV successive
      • salve mai mult de trei ESV successive

ventricular extrasystole

ESV

ESV bigeminism

ESV trigeminism

ESV

ESV in cuplete

ESV in triplete

ESV unifocala

II. Tahicardiile paroxistice

  • sunt ritmuri cardiace rapide, regulate, fixe, datorate descarcarii repetate a unui focar ectopic situat in afara NSA
  • frecventa cardiaca este de 150-220/min
  • se considera tahicardie paroxistica repetarea a mai mult de 6 ES

1. Tahicardia paroxistica supraventriculara atriala TPSV-A

  • ritmul este regulat, generat de un focar ectopic ce descarca impulsuri cu o frecventa de 150-220/min, cu debut si sfarsit brusc
  • apare unda P`, urmata de segment P`R si complex QRS normale
  • pot apare modificari ischemice de faza terminala
  • uneori unda P` se suprapune peste unda T precedenta

2. Tahicardia paroxistica supraventriculara nodala TPSV-N

  • centrul de comanda al inimii, NSA, nu functioneaza iar activitatea de comanda a inimii este preluata de un focar ectopic de la nivelul NAV
  • TPSV nodale:
    1. superioare unda P`, negativa, inscrisa inaintea complexului QRS
    2. medii unda P negativa mascata de complexul QRS
    3. inferioare unda P` negativa apare dupa complexul QRS
  • undele P au morfologie anormala, crestate, bifazice
  • uneori pot fi incluse in unda T precedenta
  • pot apare modificari ischemice de faza terminala

TPSV pot apare in urmatoarele boli: valvulopatii reumatismale, cardiopatii ischemice, IM, tireotoxicoza.

3. Tahicardia paroxistica ventriculara TPV

        focarul ectopic este localizat la nivelul miocardului ventricular

        caracteristic: independenta activitatii ventriculare de cea atriala

        undele P se succed regulat cu frecventa NSA

        complexele QRS au o frecventa de 160-220/min, sunt largite >0,12 sec, deformate, cu aspect de ES

        segmentul ST poate fi denivelat iar unda T poate fi plata sau inverasata

III. Ritmurile ectopice pasive

  • centrul superior al automatismului (NSA) este inactiv iar activitatea inimii este condusa de un focar ectopic situate la nivel jonctional sau la nivelul ventriculilor ( ritmul idio-ventricular)
  • Ritmul idio-ventricular: frecventa este joasa 30-40/min, morfologia complexului QRS este similara cu ESV

Este important sa se diferentieze ritmurile active de cele pasive deoarece ritmurile active trebuie tratate, iar cele pasive protejate (prin tratament s-ar anula singura sursa de stimuli la nivel cardiac) singurul tratament acceptat fiind cel de activare a centrului superior.



Galerie de imagini si poze medicale: electrocardiograma


imagine cu electrocardiogramaimagine cu electrocardiograma imagini electrocardiogramaimagini/poza electrocardiograma


Alte materiale medicale despre: Boli cardiovasculare

Am spus mai inainte ca inima functioneaza generandu-si propriul curent electric, cu ajutorul caruia transmite semnalul contractiei sincronizate a came [...]
In tratarea tulburarilor menstruale, se folosesc de multe ori aceleasi plante pentru probleme diferite. Succesul tratamentului depinde de felul in [...]
Studiile epidemiologice recente au evidentiat faptul ca experienta unei traume este un fenomen relativ comun, procentele estimate in cadrul popula [...]

Despre boli cardiovasculare

Advertisements


Alte sectiuni
Boli si tratamente
Boli digestive
Boli cardiovasculare
Bolile infectioase
Definitii boli
Bolile cardiovasculare
Bolile respiratorii
Bolile digestive
Handicapurile
Bolile oaselor
Bolile alergice
Bolile venelor
Drogurile
Sistemul endocrin
Gamapatiile monoclonale
Bolile esofagului
Bolile stomacului si duodenului
Bolile intestinului subtire
Boli de colon, rect, anus
Bolile ficatului
Bolile cailor biliare
Bolile pancreasului
Bolile splinei
Bolile peretelui abdominal
Bolile peritoreului
Boli sexuale
Hiperuricemiile
Insomnia
Boli endocrine
Boli parazitare
Virusologie
Bolile psihice
Boli stomatologice
Boli cerebrale
Boli genetice
Boli alergice
Bolile ochiului
Bolile sangelui
Boli perete abdominal
Boli renale

Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat

Vezi toate intrebarile
Copyright © 2010 - 2014 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact