eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Boli cardiovasculare

NAVIGARE RAPIDA: » Pagina principala » BOLI » boli cardiovasculare

Bradicardia sinusala


Bradicardia sinusala

-arbitrar, conform unor studii statistice, s-a stabilit ca o frecventa sinusala < de 60/min = BS

electrocardiografic:

-unde P si complexe QRS de morfologie normala

-fiecare complex QRS este precedat de o unda P

-intervalul P-P > 1 s

-intervalul P-R >120ms (daca nu exista concomitent un BAV)

etiologie

-hiperactivitate vagala sau scaderea tonusului simpatic

-adulti tineri sanatosi (mai ales sportivi)

-chirurgia oftalmologica, coronarografia, meningita, unele tumori cerebrale,

HTIC, tumori mediastinale, hipoxia, mixedemul, hipotermia, convalescenta unor boli infectioase, infectii cu Gram negativi, depresia

-medicamente: parasimpaticomimetice, amiodarona, betablocante, clonidina,

propafenona, blocanti de calciu

-IMA (10-l5 %); neacompaniata de decompensare hemodinamica, BS este

asociata unei evolutii de mai bun augur decit tahicardia sinusala; de obicei este tranzitorie, si insoteste IMA inf. mai frecv. decit cel ant.

-bradicardia ce urmeaza resuscitarii dupa stop cardiac este de progn.

nefavorabil

tabloul clinic - este in majoritatea cazurilor asimptomatica, cu exceptia cazurilor cu frecvente foarte joase, <40-50/min. Manifestarile clinice sunt consecutive scaderii debitului cardiac, desi debitul bataie este crescut

diagnostic diferential:

-BAV complet: -in care nu exista relatie intre undele P si complexele

QRS, cele doua ritmuri avind frecvente diferite (cea sinusala fiind de obicei normala) incat unda P cade intamplator pe traseul EKG

-la efort frecventa undelor P creste, pe cand cea a complexelor QRS ramane nemodificata

-de multe ori aspectul QRS este de BR, cu exceptia cazurilor in care centrul este idiojonctional

-BAV 2/1 sau 3/1: se diferentiaza prin evidentierea unui numar dublu sau

triplu de unde P

-Blocul sinoatrial 2/1 sau 3/1 nu poate fi diferentiat de bradicardia sinusala,

deoarece impulsul atrial este blocat la nivelul jonctiunii sinoatriale, nerealizind activare atriala, si deci nici a undei P

tratament:

-de cele mai multe ori nu este necesar: de exemplu in IMA cu BS asimptomatica este de preferat retinerea de la cresterea AV

-daca debitul cardiac este scazut, sau se asociaza aritmii se poate administra Atropina (0,5mg i.v. ca doza initiala, cu posibila repetare); doze mici de Atropina adm. s.c. sau i.m. pot avea initial un efect parasimpaticomimetic, posibil prin efect central

-pot fi utile: efedrina, hidralazina, teofilina

-stimulare temporara sau definitiva (de preferat stimularea atriala celei vantriculare pentru mentinerea secventialitatii contractiei AV)

-ca regula generala, nici un drog nu ridica AV constant si sigur pentru o lunga perioada, fara efecte adverse importante


BLOCUL SINOATRIAL

= intirzierea sau intreruperea, intermitenta sau permanenta, a transmiterii impulsului sinusal la atrii; sediul aritmiei este jonctiunea nod sinusal-atriu.

etiologia: -functionale: vagotonia, interventii ch. pe abdomen sau pleura, tumori

intracraniene, HTIC

-organice: BNS, CI, miocardite sau pericardite acute

-iatrogene: intoxicatia digitalica, cu chinidina, supradozajul betablocantelor.

se clasifica in:

-gradul I = intirziere a transmiterii impulsului, care este invariabil urmata de o unda

P; nu poate fi diagnosticat EKG

-gradul II:


tip I (cu perioade Wenckebach): scurtarea progresiva a intervalelor P-P ( si deci R-R) urmata, dupa un numar variabil de cicluri cardiace, de o pauza in care nu se evidentiaza activitate electrica atriala; durata pauzei este mai mica decit dublul oricarui interval P-P de pe traseu; (se explica prin: conducerea sinoatriala se prelungeste de la o revolutia la alta, dar rata de crestere a conducerii este din ce in ce mai mica; de aceea intervalele P-P sint din ce in ce mai scurte)

dg. dif. se face cu:

-aritmia sinusala, in care atit scurtarea cit si alungirea intervalelor P-P este progresiva


-Ex. atriale, in care scurtarea intervalului P-P este brusca, pe fondul unor intervale P-P constante, iar morfologia 'P' extrasistolic este net diferita



tip II: se caracterizeaza prin blocarea intermitenta a transmiterii la atriu a unor impulsuri sinusale; are ca expresie EKG aparitia brusca si neasteptata a unei pauze electrice egala cu dublul distantei dintre 2 unde P anterioare.

dg. dif. se face cu:


-Ex. atriale - prin absenta precocitatii si modific morfologice a undei P


-BAV gr II Mobitz II, prin prezenta undei P pe parcursul pauzei

-gradul III (sau complet) se caracterizeaza prin blocarea completa, pe o

perioada de timp variabila a transmiterii impulsurilor sinusale la atrii;

pe EKG se constata o pauza electrica a carei durata este egala cu un

multiplu al intervalelor P-P al RS

tratament - asemanator cu cel al BS




Alte materiale medicale despre: Boli cardiovasculare

Investigatii paraclinice ale aparatului cardiovascular Electrocardiografia . 62 EKG normal Ritmul normal este ritmul sinus [...]
electrooculograma Miscarile pe care le fac ochii pentru urmarirea unei tinte sunt realizate cu ajutorul a trei perechi de muschi extrinseci. [...]
SINDROMUL DE PREEXCITATIE: sindromul de preexcitatie apare cind un impuls atrial activeaza o parte sau intregul ventricul, sau cind impulsul ventric [...]

Copyright © 2010 - 2024 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre boli cardiovasculare

Alte sectiuni
Boli si tratamente
Boli digestive
Boli cardiovasculare
Bolile infectioase
Definitii boli
Bolile cardiovasculare
Bolile respiratorii
Bolile digestive
Handicapurile
Bolile oaselor
Bolile alergice
Bolile venelor
Drogurile
Sistemul endocrin
Gamapatiile monoclonale
Bolile esofagului
Bolile stomacului si duodenului
Bolile intestinului subtire
Boli de colon, rect, anus
Bolile ficatului
Bolile cailor biliare
Bolile pancreasului
Bolile splinei
Boli perete abdominal
Bolile peritoreului
Boli sexuale
Hiperuricemiile
Insomnia
Boli endocrine
Boli parazitare
Virusologie
Bolile psihice
Boli stomatologice
Boli cerebrale
Boli genetice
Boli alergice
Bolile ochiului
Bolile sangelui
Boli perete abdominal
Boli renale

Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Unde se incadreaza problema medicala?

Scrie codul din imaginea alaturat

Vezi toate intrebarile