eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Boli cardiovasculare

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » boli cardiovasculare

Bazele anatomice si electrofiziologice ale aritmiilor cardiace

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Inima este un organ musculos, cavitar, cu rol de pompa aspiro-respingatoare. Ea se afla situata in cavitatea toracelui in medias-tinul inferior, adica imediat deasupra diafrag-mului, intre partile infrahilare ale celor doi plamini si imediat inapoia peretelui sterno-costal.

Inima este impartita in 4 cavitati prin niste pereti dispusi longitudinal si transrsal, numiti septuri (. 4). Septul longitudinal desparte inima in doua parti : dreapta si stinga. Peretele transrsal imparte fiecare dintre cele doua parti in cite doua cavitati si anume : una catre baza inimii, numita atriu si alta catre virful inimii, numita ntricul. Inima are deci in interiorul ei 4 cavitati : doua atrii si doua ntricule despartite prin septurile amintite. Septul transrsal care desparte atriile de ntricule poarta numele de septul
atriontricular. Septul longitudinal care desparte inima dreapta de inima stinga are doua parti : una care desparte atriile numita sept interatrial si alta care separa ntriculele.

Cavitatile inimii stingi nu comunica cu cavitatile inimii drepte. Atriul si ntriculul de aceeasi parte comunica insa intre ele prin orificiile atriontriculare.
Peretii inimii sint alcatuiti din trei straturi: unul intern, numit endocard, unul mijlociu numit miocard si altul extern, numit epicard.
Stratul intern este o membrana lucioasa, transparenta, care captuseste toate cavitatile inimii care se continua cu tunica interna a arterelor si nelor. Stratul extern numit
pericardul seros este o membrana conjunctiva, acoperita de un strat de celule cubice sau turtite, numite celule mezoteliale. A-ceasta foita se rasfringe de pe pericardul fi-bros pe intreaga suprafata a inimii. Stratul mijlociu, numit miocard, are o serie de particularitati anatomice care stau la baza functiei de pompa a inimii.

A. ANATOMIA MIOCARDULUI
Miocardul este alcatuit din,doua feluri de tesuturi si anume : miocardul de lucru sau miocardul contractii si tesutul excitocon-ductor.

MIOCARDUL CONTRACTII.
Tesutul miocardic „de lucru\" reprezinta cea mai mare parte a miocardului si are rolul de a efectua contractia. El este alcatuit din fibre musculare striate care se prind pe niste formatiuni fibroase care, in ansamblul lor, alcatuiesc scheletul fibros al inimii. Acest schelet este alcatuit din 4 inele fibroase care inconjoara orificiile atriontriculare si pe cele ale arterelor mari (aorta si pulmonara) la care se adauga alte doua formatiuni denumite trigoane fibroase (. 5). Fibrele miocardice de la nilul atriilor sint dispuse in fascicule circulare, iar cele de la nilul ntriculelor in fascicule cu directia spiralata, formind spre virf asa-numitul virtej al inimii (. fi). Fasciculele musculare ale miocardului ntricular sint dispuse in trei straturi.


Din loc in loc de molecule globulare de proteine (in care lanturile de polipeptide sint contorsionate si ghemuite), astfel incit la suprafata externa si interna a membranei se gasesc resturile sale ionice (incarcate electric), iar in grosimea membranei sint partile apolare ale proteinelor. La nilul sarcolemei se gaseste o enzima numita ATP-aza, careia ii revine un rol deosebit in schimburile de ioni de sodiu si potasiu, care au loc in cursul proarii excitatiei sau a sti-mulilor naturali si artificiali ca si in contractia musculara. Rolul fiziologic fundamental al sarcolemei propriu-zise este acela de a proa stimulul sau excitatia prin intermediul unor schimburi de ioni.

Sarcoplasma reprezinta citoplasma fibrei musculare cardiace in sinul careia se afla doua formatiuni specifice bine individualizate si anume : miofibrilele si reticulul sarcoplasmatic. De asemenea, ca la orice celula sarcoplasma mai contine mitocondrii denumite sarcozomi. Miofibrilele sint componentele cele mai importante ale fibrelor miocardice de lucru, responsabile de proprietatile contractile ale muschiului cardiac.

Cercetarile efectuate la microscopul electronic au aratat ca fiecare miofibrila este alcatuita dintr-un pachet de miofilamente care reprezinta unitatea structurala si functionala a tesutului muscular in general. Miofiiamentele sint de doua feluri : groase si subtiri. Miofiiamentele groase sint formate dintr-o proteina numita miosina, iar cele subtiri dintr-un ansamblu de proteine si anume : actina, tropomiosina si troponina. Reticulul sarcoplasmatiG este format dintr-o retea tubulara membranoasa, situata in spatiul dintre miofibrile. Din punct de dere functional, reticulul sarcoplasmalic regleaza cantitatea de calciu care patrunde in fibra musculara in cursul contractiei si relaxarii acesteia. Mitocondriile, denumite si sarco-zomi, sint formatiuni subcelulare (organite celulare) raspindite din abundenta in apropierea miofibrilelor. La nilul acestora se gasesc enzime care catalizeaza reactiile biochimice generatoare de energie necesare fibrei musculare cardiace.

TESUTUL EXCIT0C0NDUCT0R
Sistemul specific excito-conductor al inimii este cantitativ foarte redus in atie cu miocardul contractii. El este dispus in anumite locuri din structura miocardului si are rolul de a forma excitatia automata si ritmica a inimii, cit si de a conduce unda de activare prin miocard. Tesutul excitoconduc-tor se prezinta sub aspectul de noduri, fascicule, traete si retele (. 10).
Nodurile. Tesutul excitoconductor este conglomerat in doua formatiuni nodulare si anume : nodul sinuzal si atriontricular.

Nodul sinuzal sau sinoatriai, denumit si nodul Keith si Flak, dupa numele celor care l-au descris pentru prima data, este situat in imediata apropiere a orificiului de des-cnidere a nei ca superioare, in atriul drept (. 10). El are o forma de triunghi isoscel cu o lungime de aproximativ 20 mm.
De la acest centru impulsul sau excitatia se transmite prin fibrele de conducere la miocardul atrial de lucru al atriului drept.

Nodul atriontricular se mai numeste si nodul Aschoff-Tawara, dupa numele celor care l-au descris pentru prima\' data. Nodul A-V este situat in partea inferioara a atriului drept, in unghiul dintre seu si septul interatrial. Are o forma alungita si este lung de aproximativ 20 mm. Capatul anterior al acestui nod se continua cu fasciculul His.
Tractele sint fascicule de tesut specific cu o conductibilitate ceva mai mare decit a restului miocardului atrial. Ele asigura o conducere „preferentiala\" a impulsului cardiac de la nodul sinuzal la nodul atriontricular si de la atriul drept la atriul sting. Exista 3 tracte sau fascicule : anterior, mijlociu si posterior
Tractul anterior. Acest fascicul, descris de Bachmann in 1916, face legatura intre nodul sinuzal si partea anterioara a atriului drept pe de-o parte si atriul sting pe de alta parte. O ramura a acestui fascicul coboara pina la partea superioara a nodului atriontricular.

Tractul mijlociu. Acest fascicul, descris de Wenkebah in 1907, trece prin septul inter-atriaj si face legatura intre nodul sinuzal si nodul atriontricular. El constituie calea obisnuita de conducere a impulsului cardiac de la nodul sinuzal la nodul atriontricular.
Tractul posterior numit si fasciculul inferior a fost descris de Thorell in 1910. El coboara de la nodul sinuzal pe peretele posterior al atriului drept pina la nodul atriontricular.
Fasiculul His este o formatiune de tesut excitoconductor alcatuit din pachete longitudinale de fibre care pleaca de la nodul a-triontricular, coboara in interiorul septului interntricular si se imparte in doua ramuri principale, stinga si dreapta .



Ramura stinga este mult mai groasa si pare sa continue fara distinctie trunchiul fasciculului His. Aceasta ramura este scurta (sub 1 cm) si se imparte in general in doua fascicule principale : unul anterior si altul posterior. Uneori exista si un fascicul mijlociu. Distributia fasciculelor ramurii stingi este variata de la un caz la altul. Fasciculele se arboreaza apoi intr-o retea subendocardica. Ramura dreapta a fasciculului His este foarte subtire si apare ca o „anexa\" a acestuia. Ea strabate septul interntricular membranos si patrunde sub endocardul fetei drepte a septului interntricular muscular, evoluind ca atare pina la virful cavitatii ntriculare, unde se arboreaza intr-o retea care se distribuie la diferite parti ale ntriculului drept.

Este de retinut faptul ca, pe cind ramura dreapta parcurge mai multi centimetri, ca un fascicul unic si abia in apropierea vir-fului ntriculului drept se ramifica si se anastomozeaza cu miocardul de lucru, ramura stinga se ramifica imediat dupa originea sa, iar primele puncte in care se face anastomoza cu miocardul de lucru sint situate la nilul portiunii mijlocii a fetei stingi a septului interntricular precum si la muschii papilari. De aceea, impulsul nit prin fasciculul His, proindu-se cu a-ceeasi viteza prin cele doua ramuri, ajunge mai repede la miocardul de lucru al ntriculului sting decit la miocardul de lucru al ntriculului drept. Ultimele arborizatii ale celor doua ramuri se anastomozeaza intre ele si formeaza o retea subendocardica, in care influxul se transmite in toate sensurile posibile.

Ultimele ramificatii, care se pun in legatura cu miocardul de lucru, se distribuie la cite o mica zona de miocard care, in acest fel, are o oarecare individualitate anatomo-functionala. Este de remarcat ca retelele specifice ale celor doi ntriculi sint complet izolate una de alta, singurul punct de contact intre ele fiind la nilul bifurcatiei fasciculului His. La periferie, in straturile subendo-cardice ale peretilor ntriculari, tesutul ex-cito-conductor se termina cu reteaua celulelor (fibrelor) Purkinje care se anastomozeaza cu miocardul de lucru ntricular. Aceste fibre nu sint situate strict subendo-cardic, ci patrund in profunzimea peretelui ntricular pina la jumatatea grosimii acestuia.

Sistemul jonctional. Sub denumirea de sistem jonctional se intelege un ansamblu de structuri anatomice situate in portiunea inferioara a septului interatrial care se intinde pina la fasciculul His, proximal de bifur-catia acestuia (. 12). Anatomic se deosebesc mai multe zone : atrionodala, nodala propriu-zisa si nodohisiana. Zona atrionodala cuprinde fibre atriale de conexiune cu nodul A-V. Zona nodala propriu-zisa cuprinde nodul A-V, iar zona nodo-hisiana cuprinde originea trunchiului fasciculului His. Fiecare dintre aceste trei zone poate fi sediul unui centru de comanda (pacemaker) al inimii la un moment dat. Tot in sistemul jonctional se mai afla si conexiunile atrio-ntriculare accesorii si anume : fasciculul Kent, fasciculul James si fibrele Mahaim.





Alte materiale medicale despre: Boli cardiovasculare



Daca am incerca sa sistematizam modalitatile de tratament al tulburarilor de ritm si de conducere, am observa ca medicina moderna ofera mai [...]
Bolile cardiace care apar de la nastere (fiind denumite de aceea congenitale) sunt numeroase si pot umple un tratat cu mii de pagini. Din fericire, el [...]
La dureri precordiale este bine sa se consume multa miere de albine, ea asigura conditiile necesare bunei functionari a inimii. [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre boli cardiovasculare

Advertisements


Alte sectiuni
Boli si tratamente
Boli digestive
Boli cardiovasculare
Bolile infectioase
Definitii boli
Bolile cardiovasculare
Bolile respiratorii
Bolile digestive
Handicapurile
Bolile oaselor
Bolile alergice
Bolile venelor
Drogurile
Sistemul endocrin
Gamapatiile monoclonale
Bolile esofagului
Bolile stomacului si duodenului
Bolile intestinului subtire
Boli de colon, rect, anus
Bolile ficatului
Bolile cailor biliare
Bolile pancreasului
Bolile splinei
Bolile peretelui abdominal
Bolile peritoreului
Boli sexuale
Hiperuricemiile
Insomnia
Boli endocrine
Boli parazitare
Virusologie
Bolile psihice
Boli stomatologice
Boli cerebrale
Boli genetice
Boli alergice
Bolile ochiului
Bolile sangelui
Boli perete abdominal
Boli renale



Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat



Vezi toate intrebarile