eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Boli cardiovasculare

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » boli cardiovasculare

Ateroscleroza si colesterolul oxidat

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Ateroscleroza si colesterolul oxidat



Se stie ca nivelurile crescute de colesterol incarcat cu Iipopro-teine cu densitate mica (LDL) joaca un rol central in aparitia aterosclerozei, insa studiile in eprubeta au aratat ca LDL in sine nu e aterogen. Pentru a fariza ateroscleroza, LDL trebuie sa fie modificat si numeroase do sustin ipoteza ca, in patogenia aterosclerozei, acest tip de colesterol - LDL-joaca rolul principal.
Deja acum 70 de ani, s-a observat ca nu orice colesterol e la fel de aterogen. Gainile hranite cu colesterol dezltau o colesterolemie ridicata si leziuni aterosclerotice, in timp ce gainile a caror colesterolemie a fost marita la aceleasi valori, insa prin administrare de hormoni, nu prezentau leziuni arteriale.

Cautand ce-ar putea fi atat de nociv in colesterolul alimentar, Peng si Taylor, din Albany, New York, au constatat ca, prin pastrare, colesterolul din alimente se combina cu oxigenul din aer si iau nastere produsi de oxidatie atat de toxici, incat in mai putin de 24 de ore produc necroza endoteliului vascular. Efectele toxice asupra vaselor de sange apar deja cand colesterolul oxidat nu reprezinta decat 0,5% din colesterolul total consumat. Dr. Peng si Taylor considera ca sursele cele mai daunatoare de colesterol oxidat sunt cremele cu oua, parmezanul, clatitele, slanina si untura. Cantitati primejdioase de colesterol oxidat se gasesc mai ales in laptele praf, ouale praf, cascavaluri, mezeluri si carne afumata.

Consumul de colesterol oxidat poate creste riscul bolii coronariene, chiar daca nivelul colesterolemiei se mentine in limite normale. Iepurii hraniti timp de 45 de zile cu doze moderate de colesterol neoxidat si-au mentinut colesterolemia normala, si arterele lor n-au prezentat leziuni ateromatoase. in schimb, iepurii hraniti cu aceeasi cantitate de colesterol, insa oxidat, si-au mentinut si ei colesterolemia in limite normale, dar au dezltat leziuni arteriale accentuate.


Alimentele pentru sugari si copin mici contin de obicei lapte praf si galbenus de ou tot sub forma de praf, care se obtin prin uscare si expunere la aer, ceea ce duce la oxidarea unei parti a colesterolului continut. Iar daca stim ca produsele cu un continut ridicat de zahar sunt mai susceptibile proceselor de oxidare, atunci intelegem primejdia la care sunt expusi sugarii, copin mici, dar chiar si adultii, atunci cand consuma creme cu lapte, oua si zahar, budinci, maioneze, parmezan, cascavaluri si inghetata.
In revista Journal of Lipid Research, (2003; 44:705-715), Ilona Strapans si colaboratorii arata ca dieta americana contine cantitati mari de colesterol oxidat, deoarece o mare parte din grasimea si colesterolul din hrana sufera datorita pregatirii termice (prajire, incalzire, coacere). Studii pe animale au aratat ca nivelul acizilor grasi oxidati din ser este direct proportional cu cantitatea de acizi oxidati din alimentele consumate. Acizii grasi oxidati din dieta sunt absorbiti in intestinul subtire, transportati sub forma chilomicronilor la ficat si folositi la fabricarea lipoproteinelor cu densitate foarte mica (VLDL) care se secreta in sange.

Autorii amintiti au demonstrat ca acizii grasi oxidati grabesc formarea striurilor grasoase in endoteliul vaselor sangvine - stadiul initial al aterosclerozei. Mai mult, autorii au observat ca nu numai colesterolul oxidat, ci si acizii grasi oxidati - ce rezulta prin pregatirea termica - farizeaza procesul aterogen. Ce pacat ca si acum, in unele carti de bucate pentru bucataria vegetariana, exista retete cu ceapa prajita in ulei !
Dupa o singura masa cu colesterol oxidat, acesta este incorporat in LDL si rezulta un nivel crescut de lipoproteine oxidate, ce persista in ser mai multe zile. in alimentatia americana obisnuita, cel putin 5% din colesterolul alimentar este oxidat. Am vazut ca leziunile aterosclerotice sunt farizate deja-de concentratii mult mai mici de colesterol oxidat, si anume de 0,5%.

Cercetatorii de la Universitatea Laval, Quebec, Canada, au observat ca si in acest domeniu vegetarienii sunt avantajati: cresterea consumului de fructe si vegetale, alaturi de scaderea consumului de cafea, reduce colesterolul oxidat din plasma. (/ Nutr 2005; 135: 410-415)
Si care sunt valorile optime de LDL? Pana de curand, se considera ca LDL nu trebuie sa depaseasca 100 mg/dl si probabil ca aceste cifre se gasesc si pe rezultatele de laborator, pe care le primiti dupa un control al colesterolemiei. Cercetatorii americani sunt convinsi ca LDL nu ar trebui sa depaseasca 75 mg/dl, parere pe care o impartasim cu totul.

Dar, in afara de colesterolul oxidat, introdus in organism prin alimente, acest tip daunator de colesterol se poate forma si in organismul uman. Acizii grasi polinesaturati din uleiurile ieftine (floarea-soarelui, germene de porumb, soia) farizeaza oxidarea lipoproteinelor cu densitate mica (LDL). Factorii care protejeaza LDL de oxidare sunt acizii grasi mononesaturati, care se gasesc in masline, acado, ulei de masline, ulei de rapita, alune, precum si vitaminele antioxidante din vegetale si din cereale integrale.

Prin anii 1980, au aparut primele studii care aratau ca o cantitate mai mica de fier in organism protejeaza impotriva bolii coronariene.In anul 1992, cercetatorii din Scandinavia au produs senzatie in lumea medicala, aratand ca nivelurile crescute de fier din organism - documentate prin concentratiile ridicate de feritina - maresc riscul infarctului miocardic. Barbatii care au valori ale feritinei mai mari de 200 micrograme/litru au prezentat un risc de 2,2 ori mai mare de infarct miocardic, decat cei la care valorile feritinei sunt mai mici. S-a observat ca riscul mai mare de infarct era prezent numai daca nivelurile crescute de feritina coexistau cu valori ridicate ale colesterolului cu lipoproteine cu densitate mica (LDL).

Ulterior, si alti cercetatori au confirmat faptul ca supraincarcarea cu fier stimuleaza dezltarea leziunilor aterosclerotice.
S-a mai observat ca donarea regulata de sange se asociaza cu un risc mai mic de boala coronariana, efectul benefic al donarii fiind cu atat mai mare, cu cat nivelul seric al LDL era mai ridicat. O cercetare efectuata in Finlanda asupra a 2.682 barbati, cu o perioada de urmarire de 5,5 ani, a aratat ca donatorii de sange au avut cu 86% mai putine infarcte miocardice. Autorul finlandez Salonen si colaboratorii au gasit ca, pentru fiecare miligram de fier ingerat, riscul bolii coronariene crestea cu 5%. Dintr-un alt studiu a reiesit ca riscul bolii coronariene fatale era cu 60% mai mare la barbatii care consumau carne de 6 ori pe saptamana, in atie cu cei care aveau carne pe masa mai rar decat o data pe saptamana.

La atleti, s-a constatat ca antrenamentul fizic reduce depozitele de fier din organism, creand o balanta negativa de fier. Se crede ca unul dintre mecanismele prin care activitatea fizica reduce riscul bolii coronariene - pe langa ameliorarea profilului lipidic - este reducerea depozitelor de fier din organism.
Cantitatile mai mari de fier, determinate prin metodele de laborator ca feritina, farizeaza transformarea colesterolului normal din organism in forma nociva, oxidata. Mai mult, se stia ca fierul e un stimulator al oxidarii. Toxicitatea virtuala a fierului deriva din capacitatea lui de a servi drept catalizator in reactiile de oxidare-reducere, si aceasta toxicitate este accentuata de posibilitatile limitate ale organismului de a-I excreta.



Catalizand formarea de radicali liberi, fierul mareste peroxidarca lipoproteinelor, cu formarea de LDL oxidat. Cantitatile mai mari de fier cresc nivelul hemoglobinei -pigmentul din eritrocite care transporta oxigenul. Daca, in trecut, nivelurile ridicate de hemoglobina erau considerare binevenite, azi se stie ca ele pot produce neplaceri. Mai multa hemoglobina inseamna mai mult oxigen in sange. Iar hemoglobina ce transporta oxigen poate furniza combustibilul pentru oxidarile stimulate de fier. in consecinta, cantitatile mari de fier din sange pot avea mai multe efecte negative: in primul rand, inseamna ca in sange se gaseste mai mult oxigen, in al doilea rand, farizeaza combinarea oxigenului cu colesterolul, pentru a forma colesterol oxidat si, in al treilea rand, cantitatile mai mari de hemoglobina cresc vascozitatea sangelui, farizand coagularea intravasculara, ceea ce poate declansa infarctul.

Desigur, fierul este absolut necesar, insa excesul de fier, care se observa uneori la marii consumatori de carne, este foarte daunator. Nivelurile utile de fier se pot mentine, si cu un regim total vegetarian.
Analizand obiceiurile alimentare timp de 4 ani, la 45.000 de barbati, cercetatorii de la Universitatea Harvard au gasit ca cei care au consumat cantitatile cele mai mari de fier, provenind din carne, au avut rata cea mai mare de infarcte. Tot acestia aveau nivelurile serice cele mai ridicate de feritina, adica aveau cantitatile cele mai mari de fier in organism. {Circulalion 1994; 89:969-974)

Alte cercetari arata ca administrarea cronica de fier, sub forma de lete sau injectii, creste formarea de specii reactive de oxigen (o forma primejdioasa, agresiva de oxigen), la nivelul peretelui arterial, alterand functia vasculara si farizand tromboza, prin efectele directe asupra sistemului de coagulare. {Circulation, 2003; 107:2601-2606)
In sfarsit, majoritatea infarctelor este declansata de ruptura placii de aterom. Azi se stie ca substantele oxidante joaca un rol nu numai in formarea leziunilor aterosclerotice, ci si in ruperea placii de aterom, care va duce la o cascada de procese ce r avea drept rezultat infarctul. (Heinecke J. W., Oxidative Stress: 'New Approaches to Diagnosis and Prognosis in Atherosclerosis\". (Am J Cardiol/2003; 91 [suppl]: 12A-l6A)

Daca primele studii privind relatia dintre fier si ateroscleroza s-au efectuat asupra barbatilor, intre anii 1988 si 1994, colaboratorii Universitatii Emory din Atlanta, SUA, au urmarit 4.579 femei si au gasit si la ele o asociere intre depozitele de fier din organism si riscul bolii coronariene. (AM J Clin Nutr 2002; 76:1256-l260)
Se stie ca produsele de carne sunt o sursa importata de fier hem. In produsele vegetale, fierul se gaseste sub forma nehem. Foarte interesanta este constatarea ca fierul nehem nu farizeaza ateroscleroza si nu creste riscul cardiovascular. Concluzia este ineviila: cine doreste sa previna ateroscleroza sau cel putin sa franeze progresul ei trebuie sa renunte la consumul de carne. Si in acest domeniu, vegetarianismul total constituie un avantaj care trebuie folosit.

Stiind ca o mare parte dintre leziunile oxidative din organism se datoreaza consumului de alimente continand colesterol oxidat, aportului excesiv de fier (prin consum de carne sau administrare de fier) si fumatului (care creste productia de oxigen reactiv), este bine sa cunoastem si rolul substantelor antioxidante, care r fi introduse printr-un titlu neobisnuit.


Galerie de imagini si poze medicale: ateroscleroza


imagine cu aterosclerozaimagine cu ateroscleroza imagini aterosclerozaimagini ateroscleroza poza despre aterosclerozapoza despre ateroscleroza


Alte materiale medicale despre: Boli cardiovasculare



Expunerea la fumul de tigara (77) (activ sau pasiv) accelereaza (dupa o perioada de studiu de 3 ani) cu 50% progresia aterosclerozei. Impactul es [...]
Ce este ateroscleroza si ce consecinte are. Ateroscleroza inseamna infiltrarea peretilor arterelor cu grasimi, dintre care colesterolul este dom [...]
Aceasta boala este asociata de obicei cu hipertensiunea arteriala. in ateroscleroza, se produce o infiltrare a stratului intim al arterelor, dar si su [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre boli cardiovasculare

Advertisements


Alte sectiuni
Boli si tratamente
Boli digestive
Boli cardiovasculare
Bolile infectioase
Definitii boli
Bolile cardiovasculare
Bolile respiratorii
Bolile digestive
Handicapurile
Bolile oaselor
Bolile alergice
Bolile venelor
Drogurile
Sistemul endocrin
Gamapatiile monoclonale
Bolile esofagului
Bolile stomacului si duodenului
Bolile intestinului subtire
Boli de colon, rect, anus
Bolile ficatului
Bolile cailor biliare
Bolile pancreasului
Bolile splinei
Bolile peretelui abdominal
Bolile peritoreului
Boli sexuale
Hiperuricemiile
Insomnia
Boli endocrine
Boli parazitare
Virusologie
Bolile psihice
Boli stomatologice
Boli cerebrale
Boli genetice
Boli alergice
Bolile ochiului
Bolile sangelui
Boli perete abdominal
Boli renale



Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat



Vezi toate intrebarile