eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Sistemul nervos

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » ANATOMIE » sistemul nervos

Sistemul nervos periferic

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements


Este alcatuit din numeroase fibre nervoase, grupate in fascicule care constituie nervii, cai nervoase periferice care, prin fibrele eferente, fac legatura intre centrii nervosi si organele efectoare, iar prin fibrele aferente intre receptori si sistemul nervos central.

Nervii cranieni sunt reprezentati la mamifere si pasari de 12 perechi (I-XII), cu originea reala in segmentele encefalului, in ganglionii senzitivi, in nuclei vegetativi si in receptori.

Nervul olfactiv (I) este reprezentat de 15-20 filete cu originea reala in celulele bipolare din mucoasa olfactiva si originea aparenta pe fata ventrala a bulbilor olfactivi.

Nervul optic (II) avand aspect de cordon cilindric, are originea reala in celulele nervoase ale retinei, iar originea aparenta la nivelul chiasmei optice. O data format paraseste globul ocular, strabate gaura optica a sfenoidului, pt a ajunge in cavitatea craniana, unde isi incuciseaza partial fibrele realizand chiasma optica; se continua apoi cu bandeletele optice si ajunge la culiculii optici iar de aici, la loboo occipitali ai emisferelor cerebrale.

Nervul oculo-motor (III) isi are originea reala in nucleul cu acelasi nume din mezencefal si in nucleul pupilar. Paraseste cutia craniana prin marea fisura sfenoidala, indreptandu-se spre globul ocular pentru a se termina in muschii dreptul medial, dreptul dorsal, dreptul ventral, oblicul ventral si ridicatorul pleoapei superioare pe care ii inerveaza.



Nervul trohlear (IV) este un nerv pur motor, isi are originea reala in nucleul cu acelasi nume din mezencefal, iar originea aparenta caudal de tuberculii patrugemeni. Inerveaza muschiul oblic dorsal.

Nervul trigemen (V) este nerv mixt, voluminos, are originea aparenta la nivelul extremitatii pontine, iar originea reala in nucleul masticator, in ganglionul semilunar de pe traiect. Din ganglionul semilunar se desprind trei nervi:

- nervul oftalmic, senzitiv iese din craniu prin fisura sfenoidala unde se divide in trei ramuri: lacrimal, frontal si naso-ciliar.

- nervul maxilar, senzitiv, mai voluminos, paraseste cutia craniana prin marea gaura rotunda si ajunge in fosa orbitara unde emite nervii zigomatic, palatin mic, palatin mare, nazal aboral, infraorbitar.

- nervul mandibular, mixt, gros, paraseste cutia craniana prin gaura sfasiata, se indreapta spre fata mediala a mandibulei si patrunde prin gaura mandibulara in canalul alveolar, pe care il paraseste la nivelul gaurii mentoniere, luand denumirea de nerv mentonier. El emite in traiect nervi motori si senzitivi.

Nervul abducent (VI) nerv motor, are reala in nucleii principal si accesoriu din bulb, iar originea aparenta in santul colateral de la fata ventrala a bulbului. Inerveaza muschii dreptul lateral si dreptul posterior ai globului ocular.

Nervul intermedio-facial(VII0 mixt, cuprinde o componenta motorie numita nerv facial si una senzoriala si parasimpatica sub numele de nerv intermediar.

- nervul facial se indreapta spre hiatusul auditiv intern si conductul lui Faloppe, apoi paraseste acest conduct prin gaura stilo-mastoidiana, se indreapta spre articulatia temporo-mandibulara. Originea reala este in nucleul motor al facialului din bulb iar originea aparenta pe laturile bulbului in continuarea corpului trapezoid.

- nervul intermediar are originea reala in ganglionul geniculat, in nucleul lacrino-muco-nazal si salivator rostral, iar originea aparenta pe partile laterale ale bulbului.

Nervul stato-acustic (VIII) este format din nervul vestibular (cu functii in echilibru) si nervul acustic (cu functii auditive). Nervul vestibular are originea reala in ganglionul vestibular, iar nervul acustic are originea reala in ganglionul lui Corti. Originea aparenta a nervului stato-acustic este pe laturile bulbului.

Nervul gloso-faringian (IX) senzitiv, motor si parasimpatic are originea reala in nucleul ambiguu, in ganglionul pietros de pe traiect si in nucleul salivator caudal din bulb, iar originea aparenta este pe laturile bulbului.

Nervul vag (X), mixt, are originea reala motoare in nucleul ambiguu din bulb, cea parasimpatica in nucleul cardio-pneumo-enteric din bulb, iar cea senzitiva in ganglionul jugular situat la nivelul gaurii sfasiate de pe traiect, iar originea aparenta este pe laturile bulbului.

Nervul vag are cel mai mare teritoriu de inervare viscerala de natura parasimpatica, detine sub control regiunea cervicala, organele din cavitatea toracica si cele din cavitatea abdominala pana la nivelul colonului descendent.

Nervul spinal sau accesoriul vagului (XI) are originea reala in nucleul ambiguu si maduva iar originea aparenta pe laturile bulbului.Paraseste cutia craniana si se indreapta spre aripa atlasului, unde emite doua ramuri, una dorsala, pentru muschii cleidomastoidian, cleidotransvers, trapez si una ventrala, pentru muschiul sternomandibular.

Nervul hipoglos (XII), motor, are originea aparenta pe fata ventrala a bulbului, iar originea reala in nucleii accesoriu si principal din bulb. Inerveaza musculatura intrinseca si extrinseca a limbii.

Nervii spinali sunt perechi metamerice desprinse din maduva, ies din canalul vertebral prin gaurile de conjugare. Fiecare nerv spinal este un nerv mixt, cuprinzand atat filete senzitive, motorii, cat si vegetative. Ei rezulta din unirea radacinii dorsale si ventrale medulare.

Radacina dorsala are originea reala in neuronii pseudounipolari din ganglionul spinal si in cornul intermedio-lateral.

Radacina ventrala are originea in neuronii radiculari din cornul ventral si in neuronii vegetativi din cornul intermedio-lateral.

Nervii cervicali sunt in numar de 8 perechi fiecare cu cate o ramura dorsala si una ventrala. Ramura dorsala a primei perechi, dupa ce trece prin gaura vertebrala laterala a atlasului, se indreapta spre muschii drepti dorsali ai capului, muschii cervico-auriculari si temporo-auriculari pe care ii inerveaza. Ramura dorsala a perechii a-II-a inerveaza muschii oblici ai capului, iar ramurile dorsale ale perechilor 3, 4, 5, 6, 7, si 8 cervicale se anastomozeaza si formeaza plexurile dorsale inervand musculatura cervicala superioara si pielea regiunii zonale.

Nervii toracali in numar de 18 perechi (la cal), prin ramurile dorsale inerveaza musculatura regiunii dorsale, iar ramurile ventrale T si T participa la plexul brahial, pe cand ramurile ventrale T - T vor constitui nervii intercostali. Acestia trec prin santul vascular al marginei caudale a coastei inervand musculatura si pielea regionala.



Nervii lombari in numar de 6 perechi (la cal), prin ramurile dorsale inerveaza musculatura si pielea regiunii respective, iar prin ramurile ventrale participa la formarea plexului lombar. Ramura ventrala a perechii L inerveaza muschii abdominali ventrali si senzitivi, flancul si suprafata laterala a coapsei; ramura ventrala a perechii L emite filete pentru preput, mamele, pielea regiunii; ramura ventrala a perechii L inerveaza pielea de pe fata interna a coapsei pana la rotula; ramurile ventrale ale perechilor L, L si L iau parte la formarea plexului lombar.

Nervii sacrali in numar de 5 perechi, inerveaza prin ramurile dorsale pielea si musculatura regiunii. Ramurile ventrale ale perechilor S, S participa la realizarea plexului sacral.

- nervul pudend reprezinta perechea S ventrala, inerveaza corpii cavernosi, muschiul transversul perineului, uretra, muschii ischio-cavernosi, bulbo-cavernosi, iar la femela clitorisul si vulva.

- nervul hemoroidal format din perechea S ventrala, inerveaza regiunea anala iar perechea S se distribuie pielii de la baza cozii si muschilor ventrali ai regiunii

- nervii coccigieni in numar de 5-6 perechi, se distribuie musculaturii cozii si pielii cozii.

Plexul brahial are aspectul unei lame latite situat intre cele doua portiuni ale scalenului. Nervii desprinsi din plex pot fi sistematizati in:

- nervii toracali craniali sunt proprii musculaturii toracale, se repartizeaza muschilor dintatul ventral cervical, romboid, pectoral prescapular, pectoral transvers si descendent.

- nervii toracali caudali inerveaza muschii: dintatul ventral toreacal, pielosul toracal, subcutanatul toracal, pectoralul ascendent si marele dorsal.

- nervii membrului toracic. Musculatura spetei si bratului este inervata de nervul suprascapular, nervul subscapular, nervul pentru muschiul marele rotund, nervul axilar si nervul brahial. Din anastomoza nervilor brahial si median se desprind filete pentru muschii pectoralul transvers si descendent. Restul musculaturii membrului toracic este inervata de nervii: median, ulnar si radial.

Plexul lombo-sacral se formeaza din ultimele perechi ventrale lombare si primele perechi ventrale sacrale, ceea ce permite sistematizarea lui in doua portiuni:

- Portiunea craniala cuprinde: nervul ilio-muscular pentru muschii psoasi si iliac, nervul femural, care inerveaza muschii cvadricepsul femural iar prin filetul sau nervul safen ajunge sa inerveze pielea regiunii mediale a coapsei, gambei si metatarsului si nervul opturator pentru muschii: croitor, pectineu, adductorul mare, adductorul mic si gratios.

- Portiunea caudala cuprinde: nervul gluteul cranial, nervul gluteul caudal, nervul cutanat femural caudal si nervul marele sciatic.




Alte materiale medicale despre: Sistemul nervos



Sistemul nervos vegelaliv (SNV) inerveaza musculatura neleda a vaselor si viscerelor, glandele exocrine si endocrine si anumite celule ale tesuturilor [...]
ingrijirea pacientilor cu tumori primare sau metastatice ale SNC necesita: (I) stabilirea cu acuratete a diagnosticului de tumora si excluderea altor [...]
Sistemul imunitar este o retea de celule, tesuturi si organe specializate care protejeaza corpul de agenti patogeni si celule rebele. El cuprind [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre sistemul nervos

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Aparatul digestiv
    Anatomia inimii
    Aparatul cardiovascular
    Creierul
    Anatomie ginecologica
    Patologia traheo bronsica
    Patologia esaofagiana
    Patologia cervicala
    Anatomia urechii
    Membrul inferior
    Membrul superior
    Coloana vertebrala
    Sistemul muscular
    Craniul
    Aparatul renal
    Sangele
    Sistemul nervos
    Sistemul osos



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile