eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Sistemul nervos

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » ANATOMIE » sistemul nervos

Encefalul - bulbul rahidian, mielencefalul, puntea

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements


Encefalul

Derivat din cula cerebrala primitiva, este adapostit in cavitatea craniana si la nivelul gaurii occipitale se continua cu maduva spinarii.

Segmentele encefalului sunt urmatoarele:

Mielencefalul reprezinta cea mai caudala cula cerebrala derivata din rombencefal.

Este reprezentat: de bulbul rahidian, perfect vizibil ventral, valul medular caudal si pedunculii cerebelosi caudali.

Bulbul rahidian are aspect de trunchi de con, usor turtit dorso-ventral situat in prelungirea rostrala a maduvii spinarii de la nivelul gaurii occipitale. El este amplasat pe fata endocraniana a apofizei bazilare a occipitalului si prezinta: o baza, un varf, o fata ventrala, o fata dorsala si doua fete laterale.

Baza se continua cu puntea la nivelul santului bulbo-pontin vizibil pe fata ventrala.


Varful se continua caudal cu maduva.

Fata ventrala, cu aspect triunghiular, usor convexa, bine delimitata rostral de santul ponto-bulbar, este strabatuta de santul median ventral, care rostral se termina cu gaura oarba, iar caudal se continua cu fisura mediana a maduvei. De o parte si de alta a santului median se gasesc piramidele bulbare. In unghiul realizat de corpul trapezoid si piramida apare o convexitate redusa circulara numita tuberculul facial, conditionata de prezenta nucleului perechii a VII-a de nervi cranieni. In santurile colaterale bulbare ventrale au originile aparente doua perechi de nervi cranieni, respectiv: nervul abducent si nervul hipoglos.

Fata dorsala: la nivelul acestei fete, canalul ependimar se dilata si formeaza ventriculul VI, al carui seu il constituie o adancitura romboidala, numita fosa romboidala. Fundul fosei romboide este strabatut de un sant median, flancat lateral de doua santuri limitate, terminate rostral intr-o redusa adancitura numita fosa trigeminala. Aceste santuri contureaza doua benzi longitudinale, una mediala, motoare si una laterala, senzitiva. In profunzimea formatiunilor benzilor mediale se gasesc nucleii motori bulbo-pontini.

Bulbul rahidian este format din substanta cenusie si substanta alba, organizata si dispusa diferit fata de cea a maduvei spinarii. Substanta cenusie, datorita intersectarii unor cai nervoase este fragmentata in nuclei, motori si senzitivi, cei motori considerati originea reala a unor nervi cranieni, iar cei senzitivi constituind nucleii terminali a filetelor senzitive componente ale nervilor cranieni, cu originea la nivelul acestui segment. Substanta alba, dispusa superficial si printre nucleii de substanta cenusie, este formata din fascicule ascendente si descendente, primele constituind caile sensibilitatii, iar celelalte caile motilitatii.

Metencefalul

Este format din punte si cerebel.

Puntea este orientata transversal in raport cu trunchiul cerebral, rostral de bulb si caudal de pedunculii cerebrali. Are aspectul unei benzi, usor latita in regiunea mijlocie iar extremitatile inguste se continua cu pedunculii cerebelosi mijlocii, care leaga puntea de cerebel. La pasari puntea lipseste.

Fata ventrala a puntii prezinta pe linia mediana santul bazilar.

Fata dorsala este ocupata de trigonul pontin al fosei romboidale.

La marginea rostrala, santul ponto-peduncular, marcheaza limita cu pedunculii cerebrali, iar la marginea caudala, santul ponto-bulbar, marcheaza limita cu bulbul.

Substanta cenusie este organizata sub forma de nuclei motori, senzitivi si vegetativi apartinand nervilor cranieni, precum si in nucleii proprii.

Substanta alba este reprezentata de numeroasele fascicule ascendente, transversale, de asociatie si descendente.

Cerebelul este un segment derivat din metencefal, situat caudal de emisferele cerebrale, pe partea dorsala a trunchiului cerebral. Se solidarizeaza de segmentele limitrofe prin intermediul celor trei perechi de pedunculi cerebelosi: rostrali, mijlocii si caudali fiind astfel legat de mezencefal, punte si bulb.

Suprafata cerebelului este brazdata de santuri si fisuri, care patrunzand in masa lui il vor diviza in numerosi lobi si lobuli, alcatuit fiecare din mai multe lamele intim alipite.

Fata dorsala, convexa in ambele sensuri, este incizata de numeroase fisuri si de doua santuri longitudinale paramediene, care impart organul intr-o portiune centrala numita vermis si doi lobi laterali sau emisferele cerebeloase.

Vermisul are aspectul unui vierme inelat, cu corpul vizibil pe fata dorsala si cu extremitatile rasfrante la fata ventrala a cerebelului.

Emisferele cerebeloase prezinta numeroase circumvolutiuni, grupate in mai multi lobi cerebelosi: patrat, semilunar, paraflocular si flocculus.

Fata ventrala a cerebelului prezinta extremitatile vermisului care incadreaza recesul acoperisului ventricului IV si partile ventrale ale emisferelor cerebeloase.

Substanta cenusie in cea mai mare parte este dispusa la periferie, formand cortexul cerebelos iar substanta alba ocupa portiunea centrala a cerebelului si lamelor cerebeloase formand centrul medular. In cortexul cerebelos, intalnim trei straturi celulare: stratul molecular, stratul ganglionar si stratul granular.

Cerebelul, este plasat pe caile sensibilitatii si motilitatii, intervine in mentinerea si modificarea tonusului muscular si in coordonarea miscarilor.

Mezencefalul



Derivatele lui sunt pedunculii cerebrali si tuberculii patrugemeni.

Pedunculii cerebrali constituie ultimul segment al trunchiului cerebral. Sunt doua coordonate de substanta nervoasa, voluminoasa si dispuse la fata ventrala a mezencefalului, continuand caudal puntea la nivelul santului ponto-peduncular, iar rostral patrund in diencefal. Pedunculii au aspect cilindric, lungimea diferita in functie de specie, prezentand o fata ventrala, o fata dorsala si doua fete laterale. Fata ventrala vizibila in intregime, prezinta originea aparenta a nervului oculomotor, inaintea careia se constata o bandeleta pedunculara transversala. Fata dorsala a pedunculilor este acoperita de tuberculii patrugemeni, pedunculii cerebelosirostrali si de straturile optice. Fata mediala este sudata la corespondenta pedunculului opus. Fata laterala este despartita de emisfere prin fanta Bichat iar de calota prin santul lateral al mezencefalului.

Pe sectiune transversala, pedunculii prezinta o portiune ventrala numita piciorul mezencefalului, una mijlocie sau calota mezencefalului, separate oblic si latero-medial de o zona de substanta cenusie – substanta neagra si o portiune dorsala sau acoperisul mezencefalului.

Tuberculii patrugemeni formeaza tectum mezencephali si sunt reprezentati prin patru eminente rotunjite situate perechi dorsal de linia care marcheaza apeductul lui Sylvius.

Tuberculii patrugemeni rostrali sunt mai voluminosi la rumegatoare, cabaline si mai redusi decat cei caudali la carnivore. Fiziologic, ei reprezinta centrii reflexelor vizuale.

Tuberculii patrugemeni caudali, situati caudal fata de precedentii mai redusi ca acestia si mai deschisi la culoare, sunt in legatura cu caile acustice.

Diencefalul se sistematizeaza in talamus, metatalamus, epitalamus si hipotalamus.

Talamusul optic este format din doua mase ovoide, destul de voluminoase, situate rostral fata de mezencefal inapoia corpului striat si lateral de ventriculul III. Morfologic el ofera patru fete si doua extremitati.

Fata dorsala este convexa si triunghiulara cu baza orientata caudal, prezentand cranial un tubercul rostral iar caudal un tubercul pulvinar. Fetele laterale vin in contact cu nucleul caudal al striatului, de care talamusul se separa prin santul opto-striat, in care se gaseste stria terminala. Fata mediala contureaza peretele lateral al ventriculului III. Fata ventrala este acoperita de pedunculii cerebrali. Extremitatea craniala se contopeste cu striatul iar extremitatea caudala este in contact cu tuberculii patrugemeni si cu corpul geniculat lateral.

Talamusul este format din substanta cenusie, acoperita la suprafata de un strat redus de substanta alba de la care porneste lama medulara interna.

Metatalamusul situat lateral fata de talamus, este format, pe fiecare parte, din doua eminente neegale, constituind corpii geniculati, lateral si medial, primul mai voluminos, legat de caile optice si de tuberculul patrugemeni anterior, iar al doilea mai redus, situat intre precedentul si pedunculii cerebrali, in legatura cu coliculii acustici prin bratul conjunctival posterior.



Epitalamusul situat dorsal de talamus este reprezentat de glanda epifiza, trigonul habenulei, habenulele si comisura alba caudala.

Hipotalamusul este situat ventral fata de talamus, delimitat rostral de chiasma optica si bandeletele optice, caudal si lateral de pedunculii cerebrali. Este reprezentat de glanda hipofiza cu tija hipofizei, de tuberculul cenusiu, de tuberculul mamilar si de tractus-ul optic.

Telencefalul numit si creierul rostral este reprezentat de emisferele cerebrale, ocupand cea mai mare parte din cavitatea craniana.

Emisferele cerebrale sunt in numar de doua, separate sagital, dar unite la baza prin formatiuni comisurale, ceea ce asigura simultaneitatea actiunii lor.

Suprafata emisferelor cerebrale prezinta numeroase circumvolutiuni inegale, delimitate de santuri, ceea ce duce la marirea suprafetei corticale a emisferelor. Prezenta unor santuri mai largi si adanci duce la impartirea emisferelor in lobi. Astfel santul central separa lobul frontal de cel parietal; santul lateral separa lobul parietal de cel temporar; santul perpendicular separa lobii parietali, occipital si temporal.

Ganglionii bazali sunt in numar de doi, situati latero-rostral de talamus, de care sunt separati prin santul opto-striat. Fiecare ganglion bazal cuprinde: nucleul caudat, nucleul lenticular, nucleul claustru si cele trei capsule albe.

Cortexul reprezinta suprafata emisferelor cerebrale formata din substanta cenusie.



In cortex se intalnesc urmatoarele tipuri de celule: piramidale, stelate, fusiforme, celule Cajal, Martinotti si celule polimorfe.

Substanta alba. La emisferele cerebrale aceasta substanta ocupa spatiul dintre cortex si nucleii enumerati anterior, purtand numele de centru oval si fibre de protectie, fibre de asociatie si fibre comisurale.

Corpul calos este situat in transversal, constituie o punte de legatura interemisferica. Delimiteaza tavanul ventriculilor laterali, prezentand o extremitate orala – rostrul corpului calos si una aborala – bureletul corpului calos.

Trigonul cerebral este asezat sub corpul calos, alcatuit din substanta alba este impar, de forma triunghiulara, cu baza caudal si varful rostral.

Comisura alba rostrala este reprezentata printr-un fascicul de fibre orientate pe peretele rostral al ventriculului III, rostral fata de pilierii rostrali ai trigonului cerebral.

Rhinencefalul sau sistemul limbic este un complex de formatiuni aflate la fata ventrala a encefalului reprezentat de:

Bulbii olfactivi in numar de doi, situati la nivelul polului rostral al emisferelor.

Tractusurile olfactive sunt sub forma unor benzi de substanta alba cu originea in bulbul olfactiv.

Trigonul olfactiv reprezinta o formatiune triunghiulara circumscrisa de striile olfactive.

Lobul piriform cuprinde partea rostrala a girusului hipocampic.

Hipocampul, asezat pe seul latero-caudal al ventriculului lateral, are forma unei proeminente curbe, asemanator in ceea ce priveste forma si directia unui corn de berbec.

Cavitatile encefalului

La nivelul encefalului se gasesc o serie de cavitati care poarta numele de ventriculi. Acestia sunt situati in continuarea canalului ependimar, comunica reciproc si in lumenul lor circula lichidul cefalo-rahidian. Ventriculii sunt:

- ventriculii laterali reprezinta cavitati simetrice situate in emisferele cerebrale si separate prin septul pelucid. Comunica cu ventriculul III prin orificiul Monro. Interiorul lor strabatut de plexuri coroide, poate fi sistematizat in trei portiuni: frontala, sfenoidala si temporala.

- ventriculul III este situat intre cele doua mase talamice comunica cu ventriculii laterali prin orificiul Monro si cu ventriculul IV prin apeductul Sylvius.

- apeductul Sylvius este un conduct situat intre calota pedunculilor cerebrali si tuberculii patrugemeni, stabilind comunicarea intre ventriculul III si ventriculul IV.

- ventriculul IV are aspect de cavitate romboidala si este acoperit de valul medular rostral, valul medular caudal si cerebel; comunica caudal cu canalul ependimar si rostral cu apeductul Sylvius.

Meningele cerebrale si spinale alcatuiesc un complex de membrane protectoare pentru encefal si maduva spinarii si sunt reprezentate de duramater, arahnoida si piamater.

Duramater reprezinta invelitoarea externa, de natura conjunctiva, destul de groasa. Adera la compactele osoase si emite expansiuni care separa emisferele sau protejeaza cerebelul.

Arahnoida este o membrana subtire de natura conjunctivo-vasculara; realizeaza cu duramater spatiu subdural, iar cu piamater spatiul leptomeningic.

Piamater este o foita conjunctivo-vasculara foarte subtire, aderenta la substanta nervoasa, emite ligamentele dintate pentru insertia pe duramater. Piamater craniala formeaza panzele coroidiene.

Lichidul cefalo-rahidian este perfect limpede, usor alcalin, secretat in interiorul cavitatilor cerebrale de plexurile coroidiene; are rol de protectie a nevraxului si de a regla afluxul sanguin in substanta nervoasa.

Vascularizatia encefalului

Encefalul este irigat de sangele ce provine de la artera cerebro-spinala si de la artera carotida interna.




Alte materiale medicale despre: Sistemul nervos



PARALIZIA Sl PAREZE ALE NERVILOR PERIFERICI Paralizia este diminuarea sau abolirea functiei unuia sau mai multor nervi motori sau micsti pe te [...]
Encefalul Derivat din cula cerebrala primitiva, este adapostit in cavitatea craniana si la nivelul gaurii occipitale se continua cu maduv [...]
                           Sistemul Nervos Sistemul nervos:este format din elemente care sunt preocupate ,receptia stimulilor,transmitere [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre sistemul nervos

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Aparatul digestiv
    Anatomia inimii
    Aparatul cardiovascular
    Creierul
    Anatomie ginecologica
    Patologia traheo bronsica
    Patologia esaofagiana
    Patologia cervicala
    Anatomia urechii
    Membrul inferior
    Membrul superior
    Coloana vertebrala
    Sistemul muscular
    Craniul
    Aparatul renal
    Sangele
    Sistemul nervos
    Sistemul osos



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile