eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Sistemul nervos

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » ANATOMIE » sistemul nervos

Boli ale sistemului nervos

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements
Aceste boli nu sunt asa de frecnte, dar sunt foarte dramatice prin gravitatea si urmarile lor. Suferinta poate fi localizata la sistemul nervos periferic (nervi) sau poate cuprinde intreg sistemul nervos.
Pe langa leziunile formatiunilor anatomice ale creierului, in aceste boli se constata uneori si atingerea functiilor psihice ale omului. Adeseori, afectiunile sistemului nervos survin ca urmare a imbolnavirii unor organe situate la distanta: ficat, rinichi, pancreas, glande endocrine etc. De aceea diagnosticul de boala nervoasa sau neurologica nu se poate face decat in spital.
Totusi membrii familiei bolnavului pot observa mai din timp unele simptome neurologice si psihice care pot fi de folos medicului in punerea diagnosticului. Important este daca aceste simptome sunt sau nu in legatura cu o boala infectioasa febrila, in special la copii.

Inflamatia creierului (encefalului) poarta numele de encefalita, iar atingerea madui spinarii se numeste mielita. Cand boala prinde si foitele care captusesc sistemul nervos central (meningele), atunci este vorba de meningita. insa de cele mai multe ori inflamatia prinde in acelasi timp creierul, meningele sau maduva spinarii, de unde si denumirea combinata de: meningo-encefalita, encefalo-mielita. Inflamatia nervilor periferici se numeste nevrita, iar daca sunt prinsi mai multi nervi, polinevrita.
Tratamentul bolilor sistemului nervos se face de catre medic in spital.

1. Encefalita
Este o inflamatie acuta a tesuturilor nervoase din creier. Datorita faptului ca boala este produsa de numerosi agenti infectiosi se poate vorbi de \"encefalite. Acestia pot ataca de la inceput creierul (encefalita primitiva) sau secundar, ca urmare a unor boli infectioase (encefalita secundara). Urmatorii agenti infectiosi pot provoca encefalite in tara noastra:
• virusuri: virusul gripei, virusul encefalitei de capusa, virusul rujeolei, rubeolei, varicelei, poliomielitei, oreionului, turbarii, herpesului etc;
• bacterii: streptococul, stafilococul, pneumococul, meningococul, Hemophilus influenzae, Salmonella, bacilul coli, bacilul proteus, bacilul piocianic, Listeria, bacilul tuberculozei, microbii tusei convulsi, tifosului exante-matic, leptospirozei etc;

• paraziti: parazitul malariei si al unor parazitoze tropicale.
• fungi: levuri, mucegaiuri.
In afara de cauzele infectioase, encefalitele pot fi produse si de cauze neinfectioase: stari alergice, intoxicatii cu dirse substante chimice, mai ales pesticide, de compresiunea unor tumori, de traumatismele creierului, de diabet, ciroza hepatica, insolatie, insuficienta renala, de muscaturi de animale ninoase, dupa vaccinari etc. De asemenea, unele infectii microbiene ale gurii, nasului, sinusurilor si pielii, ale urechilor pot sa se transmita si la creier. Datorita atator cauze ale encefalitei, si simptomele bolii sunt foarte variate. Ele se pot clasifica in doua grupe:

simptome neurologice si simptomele psihice.
a) Simptomele neurologice se manifesta prin contractii musculare, amorteli ale membrilor, agitatie sau, din contra, somnolenta care merge pana la coma, dureri de cap. tulburari de vorbire si de dere, tulburari de respiratie sau de inghitire, lipsa de sensibilitate la atingere, tremuraturi, miscari necontrolate, ameteli, varsaturi etc. In cele mai multe cazuri la aceste simptome se adauga starile febrile sau subfebrile. b) Simptomele psihice constau in tulburari de comportament, de memorie, de logica ori confuzii ale oamenilor, lucrurilor, enimentelor pana la pierderea totala a luciditatii.

Baza diagnosticului de laborator consta in examenul lichidului cefalorahidian care inconjoara creierul si maduva spinarii si care se extrage prin punctie (cu seringa) numai de catre medic. Acest lichid care in mod normal este clar. limpede si fara celule poate sa fie purulent (in infectiile cu microbi), hemoragie (in hemoragiile cerebrale), opac (in encefalitele virale). Lichidul cefalorahidian se examineaza la microscop pentru prezenta globulelor rosii si albe, pentru bacterii ori fungi, pentru celulele tumorale. O parte din lichid se insamanteaza pe medii de cultura in derea izolarii microbului cauzal ori se injecteaza la animalele de laborator pentru depistarea virusurilor.

Aceste operatii se fac chiar daca lichidul respectiv este clar, limpede. in starile febrile agentul infectios poate fi gasit cu ajutorul hemoculturii. in encefalitele bacteriene analizele medicale din sange arata o crestere a numarului de globule albe si a proportiei de celule neutrofile, precum si cresterea vitezei de sedimentare a hematiilor. in caz de diabet glicemia este crescuta, iar in urina sunt prezente zaharul, corpii cetonici, albumina.

2. Meningita
Inflamatia meningelui, meningita, este produsa de aceleasi cauze mentionate la 'encefalita\". De altfel, deseori cele doua boli evolueaza in asociere (meningoencefalita). Cele mai frecnte forme de boala sunt: meningita provocata de meningococ (care este contagioasa), de bacilul tuberculozei si meningita purulenta care pleaca de la otita acuta ori de la o sinuzita.
Boala incepe brusc cu febra, dureri de cap, cu varsaturi fara efort, dureri musculare, sensibilitate exagerata a pielii,neputinta de a privi la lumina, stare generala rea. Ceafa bolnavului este teapana, capul neputand fi inclinat in fata.

Examenul lichidului cefalorahidian si al sangelui arata modificari asemanatoare ca si in cazul encefalitei si evidentiaza aceiasi agenti infectiosi. Daca meningita este de natura tuberculoasa, in lichidul cefalorahidian se gaseste multa albumina, precum si numeroase Iimfocite. iar insamantarea lichidului pe medii de cultura sau inocularea lui la animale poate descoperi prezenta bacilului Koch. in meningita alergica lichidul respectiv poate contine si celule eozinofile.

3. Mielita
Inflamatia acuta sau cronica a madui spinarii care contine celulele si fibrele nervoase se numeste mielita. Boala este cauzata de aceiasi agenti infectiosi ca si encefalita (virusuri, bacterii), precum si de factori toxici, alergici sau traumatici.
Poliomielita, infectie produsa de virusul poliomielitic, care ataca substanta cenusie a madui spinarii, era cea mai frecnta mielita pana la introducerea vaccinarii contra acestui virus.

Principalele semne ale mielitei sunt paralizia membrelor inferioare (paraplegie) ori a membrelor superioare si inferioare (tetraplegie). in acelasi timp, scade si sensibilitatea pielii la atingere si la inteparea cu acul, iar bolnavul nu mai poate retine voluntar urina si materiile fecale.
Diagnosticul de laborator se face ca si la encefalita prin analiza lichidului cefalorahidian si a sangelui, pentru a pune in evidenta microbii si virusurile cauzatoare ale bolii, iar in serul bolnavului se pot cerceta anticorpii antivirali.

4. Hemoragia cerebrala (Apoplexia cerebrala)
Datorita rupturii unui vas sanguin care iriga cu sange creierul, sangele iese cu presiune si invadeaza tesutul cerebral, perturband functiile normale ale creierului. Acest accident se intalneste frecnt la persoanele in varsta care sufera de hipertensiune arteriala si care au vasele sanguine rigide si sclerozate, precum si dupa traumatismele capului.
Eforturile fizice grele (care cresc tensiunea arteriala), expunerea prelungita la soare si caldura (care produc congestie cerebrala), diabetul netratat etc. sunt factori care favorizeaza producerea hemoragiei cerebrale.

Imediat dupa producerea hemoragiei, bolnavul ameteste si cade, isi pierde constienta si daca hemoragia este mare poate intra in coma. in acelasi timp, membrele superioare si inferioare de aceeasi parte sunt paralizate si lipsite de sensibilitate. Gura are pozitia stramba si deseori bolnavul nu poate vorbi sau articula cuvintele. Inima si respiratia continua sa functioneze. Prezenta acestor simptome este suficienta pentru punerea diagnosticului. Dar pentru confirmare se poate face si un examen microscopic al lichidului cefalorahidian care este sanguinolent si in care se observa numeroase globule rosii.

5. Tumorile cerebrale
Diagnosticul de tumora a creierului se poate face numai in spital. insa avand in dere ca simptomele bolii se instaleaza lent, in saptamani sau chiar luni, este bine ca ele sa fie observate din timp. Astfel, bolnavul are dureri de cap periodice sau permanente, ameteli, varsaturi spontane, fara efort, mai ales dimineata, si crize convulsi datorita contractiilor musculare involuntare. Se adauga apoi simptomele psihice: somnolenta, tulburari de comportament si de memorie. Examenele de laborator nu sunt specifice si concludente, diagnosticul fiind pus pe baza examenului radiologie si electroencefalografic si cu ajutorul tomografiei computerizate, in unele cazuri se gasesc in urina albumina si glucoza.

6. Coma
Coma este o perturbare profunda si finala a functiilor normale ale creierului. Cu exceptia cauzelor produse de encefalite, meningite, de tumori ori traumatisme ale capului, in restul situatiilor cauza comei se gaseste la distanta, provocata de bolile altor organe: hepatita, nefrita, diabet, hipertensiune arteriala. in alte cazuri coma apare dupa intoxicatii cu alcool etilic sau metilic, cu etilen-glicol (antigel), cu pesticide, benzina, oxid de carbon etc.
Coma se manifesta printr-o serie de simptome neurologice si psihice: pierderea partiala sau totala a constientei, a miscarilor voluntare, a sensibilitatii, dar cu pastrarea respiratiei si a activitatii inimii. Bolnavul pare ca doarme, nu poate fi trezit, nu se poate comunica cu el, nu raspunde la strigarea pe nume. in cazuri mai gra nu reactioneaza la ciupirea sau intepatura pielii si nu mai poate inghiti apa si alimentele. Deoarece simptomele sunt asemanatoare in toate tipurile de coma, numai medicul va putea sili felul comei si tratamentul.

Observarea aspectului lichidului cefalorahidian, ca si examenul sau microscopic si bacteriologic, ajuta la punerea unui diagnostic cauzal al comei (infectie bacte-riana, viroza, hemoragie cerebrala, traumatism al capului etc).In raport de cauza care o produce, coma este de mai multe feluri astfel:
a) Coma din apoplexie. Vezi mai sus: Hemoragia cerebrala.
b) Coma diabetica \\si coma insulinica care au fost amintite la Boli ale pancreasului.
c) Coma hepatica survine la bolnavii cu hepatita acuta grava sau cronica, cu insuficienta hepatica ori cu ciroza hepatica si este deseori insotita de icter- Se datoreste intoxicatiei creierului cu propriile substante toxice din sange care nu mai pot fi distruse de ficatul bolnav si in special cu amoniac.

d) Coma uremica apare la un bolnav cu insuficienta renala acuta sau cronica tot din cauza intoxicarii sistemului nervos central cu produse toxice (uree, creatinina, acid uric etc.) pe care rinichii cu functia alterata nu le mai pot elimina din sange, in urina.
e) Coma din meningita si encefalita, boli mentionate mai inainte.
f) Coma din tumorile, chistele si abcesele creierului.
g) Coma alcoolica se produce dupa consumul mare de bauturi alcoolice (alcool etilic, alcool metilic). Se deosebeste de alte come deoarece aerul expirat, ca si varsaturile au miros de alcool. Diagnosticul poate fi usurat de prezenta unei sticle care miroase a alcool.

h) Coma din intoxicarile cu substante chimice toxice sau cu medicamente: insecticide organofosforice, barbitu-rice, hidrazina, amfetamina, neurolepfice, sedati, tranchilizante etc, mai ales la copii.I) Coma din traumatismele capului sau din alte traumatisme ori prin pierderi mari de sange (socul traumatic, socul hemoragie).

7. Convulsiile
Convulsiile sunt contractii sau spasme involuntare ale unor grupe de muschi sau ale intregii musculaturi a corpului (convulsii generalizate). Ele constituie un simptom in cadrul unei boli si nu o boala ca atare si se intalnesc mai des la sugari si copin mici, sub 5 ani. Desi se observa la muschi, convulsiile sunt provocate ca urmare a bolilor sau leziunilor sistemului nervos, care are sub comanda sa activitatea motorie (de miscare) a muschilor scheletului uman. Nu se va insista aici asupra convulsiilor din epilepsie care au alte cauze. Contractiile musculare nu sunt permanente si deseori nu pot fi vazute de medic, de aceea ele trebuie observate de catre membrii familiei si comunicate medicului, mai ales daca bolnavul este copil mic si nu poate da explicatii.

Astfel, trebuie precizat daca convulsiile apar in timpul unei stari febrile, cat timp au durat, ce muschi au prins, la ce interval se repeta si daca in trecut copilul a mai avut contractii, daca a eliminat viermi intestinali sau a fost muscat de capuse. Se va constata si prezenta altor semne insotitoare: lipsa de pofta de mancare, varsaturi, diaree, icter, somnolenta sau agitatie, respiratie greoaie, paralizii, pierderea de urina, pierderea constientei.
Cauzele convulsiilor sunt numeroase, cele mai importante fiind urmatoarele:
• Infectiile bacteriene si virale care produc febra mare: encefalita, meningita, abcesele creierului, febra tifoida, tetanosul, septicemia, otita, pneumonia, pojarul, tusea convulsiva, gripa, mai rar sifilisul;

• infectiile parazitare: malaria, parazitii intestinali;
• sarcina toxica (eclampsia gravidica);
• traumatismele cerebrale recente sau mai chi;
• tumorile, chistele cerebrale, epilepsia;
• scaderea calciului si magneziului din sange;
• tratamentul cu unele medicamente: hidrazina, tranchilizante etc. ori lipsa vitaminei B6;
• intoxicatiile cu plumb, cu insecticide pe baza de fosfor, dupa injectii cu stupefiante, mai ales cu cocaina, in alcoolism. Valorile analizelor medicale sunt sau nu modificate. in raport de cauza bolii care a declansat convulsiile. Analiza lichidului cefalorahidian, a sangelui si urinii indica rezultate asemanatoare cu cele mentionate la encefalita si meningita.
In plus, in unele situatii, valorile calciului si magneziului seric sunt scazute. Cresterea zaharului si ureei in sange poate depista un diabet, respectiv o insuficienta renala, mai ales la un bolnav adult. Exista insa cazuri in care chiar scaderea zaharului din sange poate provoca convulsii.In convulsiile febrile numarul de globule albe, celule neutrofile si viteza de sedimentare a hematiilor sunt mult crescute. Examenul secretiei faringiene, hemocultura, urocultura pot pune in evidenta aceiasi agenti infectiosi ca si in cazul encefalitei. in toate aceste cazuri examenul neurologic si cel electroencefalografic pot depista cauzele convulsiilor.

8. Cefaleea
Durerea de cap sau cefaleea este cel mai frecnt simptom care se intalneste la oamenii de toate varstele. Localizarea durerii este diferita: la frunte, la ceafa, la tample ori intereseaza tot capul; aceasta depinzand si de cauza care a provocat-o. Uneori durerea intereseaza numai jumatatea capului (hemicranie). Exista o durere de cap situata la suprafata craniului (piele, muschi, artere) care se accentueaza prin apasarea regiunii cu degetele si o cefalee profunda, independenta de inlisurile capului. Cefaleea se intalneste mai frecnt la femei. Durerea de cap poate fi insotita si de alte semne: greturi, varsaturi, paloare a fetei, ameteli, nervozitate, insomnii.

Cefaleea este produsa de nenumarate cauze:
a) Cauze care isi au originea la cap: abcesul dentar, amigdalita, sinuzita, otita, mastoidita, meningita, encefalita, traumatismele cerebrale, hemoragia cerebrala, edemul cerebral (din timpul 'raului de munte\"), tumorile cerebrale, nevralgii ale nervilor fetei si cefei etc. Migrena este o durere mai deosebita a capului care intereseaza arterele pielii capului.
b) Cauze situate la distanta de cap. Aproape toate bolile generale sau ale diferitelor organe ale corpului sunt cauzatoare ale durerii de cap, astfel:
• bolile de ficat si de fiere (hepatita, colecistita) si ale tubului digestiv (ulcerul gastroduodenal, gastrita, enteroco-lita, constipatia, indigestia, viermii intestinali);
• cresterea tensiunii arteriale dar si scaderea ci se insotesc de cefalee;

• bolile infectioase febrile virale, microbiene sau parazitare ( modulul XIII);
• boli ale aparatului urinar si genital ( modulul VIII);
• perturbari ale glandelor endocrine: hipofiza, tiroida, suprarenalele, ovarul (ciclul menstrual);
.

• intoxicatiile cu alcool, tutun, oxid si bioxid de carbon, cu plumb etc;
• alte cauze: efortul fizic si intelectual, surmenajul, enervarile, emotiile, tulburarile de dere, conditiile meteorologice (in special variatiile de presiune atmosferica).
Deoarece cefaleea este un simptom si nu o boala analizele medicale urmaresc sa depisteze boala care este raspunzatoare de durerea de cap.

Datorita atator cauze ale cefaleei, pe care numai examenul medical si analizele medicale le pot descoperi, si tratamentul durerii de cap este greu de facut. Pentru moment insa se poate combate durerea cu antinevralgice: Aspirina (acid acetilsalicilic), Fasconal, Paracetamol, Algocalmin, Cofedol. Se poate face un masaj apasat sau frectii ale tamplelor si fruntii cu spirt medicinal, cu spirt camforat, cu frectie Galenica, otet simplu si se vor bea ceaiuri calde. Somnul cu sau fara medicamente hipnotice (Fenobarbital, Hidro-xizin, Diazepam), calmeaza foarte bine durerile de cap. Daca cefaleea dureaza mai mult de cateva zile, chiar cu tratamentur mentionat, bolnavul trebuie sa consulte un medic. Persoanele care au frecnt dureri de cap vor utiliza acele medicamente care s-au dodit ca le calmeaza mai bine.



Alte materiale medicale despre: Sistemul nervos

Sistemul nervos vegelaliv (SNV) inerveaza musculatura neleda a vaselor si viscerelor, glandele exocrine si endocrine si anumite celule ale tesuturilor [...]
ingrijirea pacientilor cu tumori primare sau metastatice ale SNC necesita: (I) stabilirea cu acuratete a diagnosticului de tumora si excluderea altor [...]
Sistemul nervos vegelaliv (SNV) inerveaza musculatura neleda a vaselor si viscerelor, glandele exocrine si endocrine si anumite celule ale tesuturilor [...]

Despre sistemul nervos

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Aparatul digestiv
    Anatomia inimii
    Aparatul cardiovascular
    Creierul
    Anatomie ginecologica
    Patologia traheo bronsica
    Patologia esaofagiana
    Patologia cervicala
    Anatomia urechii
    Membrul inferior
    Membrul superior
    Coloana vertebrala
    Sistemul muscular
    Craniul
    Aparatul renal
    Sangele
    Sistemul nervos
    Sistemul osos

    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat

    Vezi toate intrebarile
    Copyright © 2010 - 2014 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
    Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
    Termeni si conditii -
    Confidentialitatea datelor - Contact