eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Membrul inferior

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » ANATOMIE » membrul inferior

Articulatiile tibiofibulare - articulatia tibiofibulara, sindesmoza tibiofibulara

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements

ARTICULATIILE TIBIOFIBULARE

Oasele gambei sunt unite prin epifizele lor: cele superioare, printr-o articulatie sinoviala, cele inferioare printr-o sindesmoza. Intre diafizele celor doua oase se gaseste un spatiu ocupat de membrana interosoasa crurala (. 124).

1.1.1. ARTICULATIA TIBIOFIBULARA

Suprafetele articulare - de partea tibiei exista o fetisoara rotunjita, a, situata pe partea superioara a condilului lateral. Fibula prezinta, de asemenea, pe epifiza ei superioara o suprafata asemanatoare. Cele doua suprafete su 121c23b nt acoperite de cartilaj hialin. Fiind aproape e, ele formeaza o articulatie a.

Mijloacele de unire sunt reprezentate printr-o capsula si doua ligamente: ligamentul anterior al capului fibulei si ligamentul posterior al capului fibulei.

Miscarile permise sunt de alunecare.

1.1.2. SINDESMOZA TIBIOFIBULARA

Suprafetele articulare - de partea tibiei este incizura fibulara. Pe fibula, pe fata mediala a maleolei laterale, se afla o fetisoara a sau usor concava. Suprafetele articulare sunt acoperite cu un strat fin de periost. Ele vin in contact numai prin marginile lor, lasand un spatiu ce va fi ocupat de ligamente.

Mijloacele de unire sunt:

ligamentul tibiofibular anterior;

ligamentul tibiofibular posterior- mai scurt, dar mai rezistent;

ligamentul interosos se continua in sus cu membrana interosoasa crurala. Este considerat principala legatura intre extremitatile inferioare ale oaselor.

Text Box: .124   ARTICULATIA
TIBIOFIBULARA
Miscarile sunt de foarte mica intindere. Ele se reduc la simple apropieri si indepartari ale

tibiei de fibula. Se produc mai ales in cursul executarii miscarii de flexie dorsala a piciorului. De remarcat ca aceste miscari nu se datoreaza interventiei unor muschi, ci conformatiei speciale a trohleei talusului, care este mai lata in partea anterioara decat in cea posterioara. Cand piciorul se flecteaza dorsal, trohleea talusului patrunde cu partea sa mai larga intre cele doua oase gambiere, pe care le departeaza, determinand intinderea ligamentelor. Cand piciorul se flecteaza tar, oasele gambiere se apropie, deoarece portiunea mai ingusta a talusului ocupa locul dintre tibie si fibula.

Membrana interosoasa crurala este o formatiune fibroasa rezistenta care inchide

spatiul dintre tibie si fibula si desparte muschii anteriori ai gambei de cei posteriori. Ea se insera pe marginile interosoase ale celor doua oase si serveste ca suport pentru insertii musculare.

1.1.3. ARTICULATIILE PICIORULUI

Sunt multiple si diferit concepute, dupa cum sunt privite: anatomic, functional sau chirurgical.

Din punct de vedere anatomic se deosebesc:

1.      articulatia talocrurala sau a gatului piciorului;

2.      articulatiile intertarsiene;

3.      artticulatiile tarsometatarsiene;

4.      articulatiile intermetatarsiene.

Sintetic, la picior putem distinge doua mari articulatii:

superioara: talocrurala;

inferioara: talotarsala divizata in mai multe articulatii care pot fi reunite in trei grupe: articulatiile tarsului posterior, articulatia mediotarsiana (CHOPART) si articulatiile tarsului anterior.

1.1.4. Articulatia talocrurala

Sinonime :articulatia tibiotarsiana, tibioastragaliana sau articulatia gleznei (. 125, 126)

Este o articulatie de tip trohlear sau ginglym.

Suprafetele articulare sunt reprezentate de:

scoaba tibio-peroniera;

fata superioara si partile superioare ale fetelor laterale ale astragalului

Fetele laterale ale astragalului realizeaza un mosor, cu un sant central, doua versante si doua margini. Santul mosorului nu este strict antero-posterior, ci oblic inainte si in afara cu 300 fata de ul sagital. Rezulta ca miscarile nu se vor efectua antero-posterior ci usor oblic, varful piciorului ajungand in flexie dorsala si in adductie.

Scoaba tibio-peroniera este o formatiune abila cu o scoaba, formata de extremitatile inferioare ale tibiei si fibulei.. La alcatuirea ei participa fata articulara inferioara a tibiei (in partea superioara) si cele doua fete articulare ale maleolelor mediala si laterala pe cele doua laturi.

Suprafetele articulare sunt acoperite de un cartilaj hialin.

1.1.5. Mijloace de unire

Capsula articulara are un strat fibros care se insera la periferia cartilajului articular, lasand cele doua maleole extraarticular. Capsula este subtire si foarte stransa pe partile laterale si mult mai laxa, dar rezistenta in partea anterioara si posterioara. Tendoanele muschilor extensori adera intim de capsula si in acest fel o feresc de a fi prinsa intre oase in timpul miscarilor.

Ligamentele colaterale intaresc lateral si intern capsula si articulatia.

         Ligamentul colateral intern (LCI) are doua straturi, unul superficial si unul profund. Stratul superficial are forma triunghiulara si de aceea se mai numeste si ligamentul deltoidian. la nastere pe marginile si pe varful maleolei mediale (interne) de unde porneste spre oasele tarsiene: talus, calcaneu, navicular.

        

Ligamentul colateral extern (LCE) este alcatuit din trei fascicule independente, anterior (peroneo-astragalian anterior), unul mijlociu (ligamentul peroneo-astragalian posterior). Numele acestora indica situatia si locurile lor de insertie.

Text Box: .125  ARTICULATIILE PICIORULUI   margine interna
Miscarile permise in articulatia talocrurala sunt de flexie-tara si flexie dorsala. Aceste miscari se realizeaza in jurul unui ax transversal, care trece aproximativ prin varful celor doua maleole.


Miscarea de flexie tara este limitata de intinderea fasciculelor anterioare ale LCI si LCE. Ea este oprita prin intalnirea procesului posterior al talusului cu marginea anterioara a scoabei.

Miscarea de flexie dorsala este limitata prin intinderea fasciculelor posterioare ale ligamentelor colaterale si a tendonului calcanean Achille, precum si de intalnirea colului talusului cu marginea anterioara a scoabei. In miscarea de flexie dorsala maxima, trohleea este stransa si imobilizata in scoaba tibioperoniera, prin intinderea puternicelor ligamente colaterale.


Pe masura ce piciorul se deplaseaza in flexia tara, trohleea se ingusteaza usor, miscarii principale (de flexie tara) i se asociaza si miscari reduse de oscilatie laterala tibiala sau fibulara (adductie-abductie si rotatie).

1.1.6. Text Box: . 126  ARTICULATIILE PICIORULUI   margine externa
Articulatiile tarsului posteriora si medio-tarsiana

Sub aceasta denumire sunt reunite articulatiile intre oasele tarsului posterior (. 127, 128):

articulatia subtalara;

articulatia talo-calcaneo-naviculara;

articulatia calcaneocuboidiana.

Le vom analiza mai mult din punctul de vedere functional:

ArticulatIa subtalara (subastragaliana, astragalocalcaneana) - este o dubla artrodie (articulatie a) dupa unii autori. Dupa altii, o trohoida, respectiv o articulatie elipsoidala. Dupa formatiunle participante ea pare a fi insa o atrodie dubla: o articulatie este data de punerea in contact a fatetelor antero-interne, iar cealalta rezulta din punerea in contact a fetelor postero-externe ale fetei inferioare a astragalului si ale fetei superioare a calcaneului. Intre aceste doua articulatii se gaseste un tunel denumit sinus tarsi.

Suprafetele sunt mentinute in contact de un puternic ligament interosos, situat in sinus tarsi de un ligament extern si unul posterior. Impreuna, aceste ligamente formeaza chingile de mentinere a articulatiei astragalo-calcaneene.

Articulatia medio-tarsiana tot o artrodie, uneste cele doua oase ale tarsului posterior, astragalul si calcaneul, cu primele oase ale tarsului anterior- scafoidul si cuboidul. Ea este formata din doua articulatii distincte:

astragalo-scafoidiana (interna);

calcaneo-cuboidiana (externa).

Ambele articulatii sunt mentinute in contact de cate un ligament superior si un ligament inferior, plus un ligament comun, numit ligamentul in Y- cel mai important ligament al articulatiei medio-tarsiene. Are aceasta denumire pentru ca se bifurca intr-un fascicul intern, care se insera pe fata postero-externa a scafoidului si unul extern, care se insera pe fata dorsala a cuboidului.

Articulatia subastragaliana si cea medio-tarsiana determina miscarile complexe, ami greu de definit, pentru ca se fac concomitent in mai multe uri. In realitate, toate miscarile se efectueaza in jurul unui ax rezultanta, numit axul HENKE - linie imaginara, oblica dinainte- inapoi, dinauntru- in afara, de sus in jos, trecand prin marginea interna a colului astragalului si tuberculul postero-extern al calcaneului.

Complexul miscarilor este format din:

adductie-supinatie-flexie tara care constituie miscarea de inversie sau rasturnare inauntru (Papilian);

.127 ARTICULATIILE PICIORULUI

vedere posterioara

 

abductie- pronatie- flexie dorsala care constituie miscarea de eversie sau rasturnarea in afara (Papilian).



1.1.7. Articulatiile tarsului anterior

Tarsul anterior este format numai din articulatii e, in care singurele miscari posibile sunt cele de alunecare. Ele continua miscarile tarsului posterior. Rolul cel mai mare al acestor articulatii este de a asigura elasticitatea tarsului in diferite imprejurari fiziologice si sa-l protejeze impotriva traumatismelor.

De importanta practica pentru chirurgi si kinetoterapeuti este articulatia tarso-metatarsiana sau articulatia lui LISFRANC, care uneste cuboidul si cele trei oase cuneiforme cu bazele celor 5 metatarsiene. In mod normal, linia articulara, care uneste tuberozitatea metatarsianului I cu tuberozitatea metatarsianului V, se prezinta ca o linie curba, cu convexitatea anterioara. In cazul proeminarii metatarsianului II (asa numitul mont) intre cele trei cuneiforme, constituie un accident care intrerupe uniformitatea conturului liniei determinand tulburari majore in statica si dinamica piciorului.

Articulatiile sunt intarite de ligamentele tarsometatarsiene dorsale, tare, interosoase.

1.1.8. Articulatiile degetelor

ArticulatIile metatarso-falangiene - elipsoide, dotate cu: capsula laxa intarita pe partea dorsala de tendonul muschiului extensor si ligamente, doua ligamente colaterale, ligamentele tare si ligamentul metatarsian transvers profund, care leaga capetele metatarsienelor, asemanator ca la mana. Sunt articulatii sinoviale.

ArticulatIa metatarso-falangiana a halucelui- caracterizata prin prezenta a doua oase sesamoide in interiorul fibrocartilajului ligamentului tar.

Miscarile permise sunt asemanatoare cu acelea care se produc in articulatiile de la mana, dar mult mai limitate. Flexia este mai accentuata decat extensia si se insoteste de obicei de adductie. Abductia este posibila numai cand degetele sunt extinse.

ArticulatIile interfalangiene, cu exceptia halucelui care poseda o singura articulatie, sunt in numar de cate doua. Sunt articulatii trohleene (ginglym) ca si cele de la mana. Fiecare articulatie are ca mijloace de unire o capsula, un ligament tar si doua ligamente colaterale. Capsula are membrana sinoviala. Miscarile principale sunt de flexie si extensie, precum si miscari accesorii de abductie, adductie si rotatie. Flexia este mai ampla decat extensia, mai libera intre falangele proximale si mijlocii, decat intre cele mijlocii si distale.




Alte materiale medicale despre: Membrul inferior

ARTICULATIILE CENTURII PELVINE Leaga intre ele cele doua coxale cu sacrul, formand un inel osos numit pelvis, a carui functie pr [...]
MUSCHII REGIUNII ANTERIOARE A COAPSE M. TENSOR AL FASCIEI LATA Este situat in partea laterala a regiunii anterioare a coapsei. Ca actiune, [...]
OASELE MEMBRULUI INFERIOR Scopul unitatii de curs Intelegerea structurii, functionalitatii si rolului scheletului trunchiului [...]

Copyright © 2010 - 2017 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre membrul inferior

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Aparatul digestiv
    Anatomia inimii
    Aparatul cardiovascular
    Creierul
    Anatomie ginecologica
    Patologia traheo bronsica
    Patologia esaofagiana
    Patologia cervicala
    Anatomia urechii
    Membrul inferior
    Membrul superior
    Coloana vertebrala
    Sistemul muscular
    Craniul
    Aparatul renal
    Sangele
    Sistemul nervos
    Sistemul osos


    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat

    Vezi toate intrebarile