eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Membrul inferior

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » ANATOMIE » membrul inferior

Articulatia soldului

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements

ARTICULATIA SOLDULUI

TIP: enartroza (articulatie sferoidala), situata la jonctiunea dintre trunchi si membrul inferior liber, care participa si asigura efectuarea in conditii optime, a doua functii importante ale aparatului locomotor:ortostatismul si locomotia (. 118, 119, 120)

Ea realizeaza atat transmiterea greutatii corpului de la pelvis spre femur in faza sprijinului mono- sau bipodal, cat si faza de pendulare a 949b14j membrului, necesara  deplasarii.

SUPRAFETELE ARTICULARE  sunt reprezentate de :

a)      Cavitatea acetabulara a coxalului are forma unei hemisfere. Se afla pe fata laterala a osului coxal. Are un timent central nearticular, numit fosa acetabulara si unul  periferic, lateral, articular - fata lunata , cu forma unei potcoave sau a unui inel intrerupt inferior la nivelul incizurii acetabulare. Marginile incizurii sunt unite printr-un ligament transvers al acetabulului , care delimiteaza in acest fel, un canal, prin care trece ligamentul capului femural. Fata lunata este prevazuta cu cartilaj hialin, ce se continua cu baza labrumului (cadrului) acetabular. Diametrul cercului descris de marginea labrumului este mai mic decat diametrul maxim al capului femural. Efectul acestui fapt este realizarea unui efect de contentie articulara a capului femural.

b)      Capul femural reprezinta 2/3 dintr-o sfera cu diametrul cuprins intre 42- 56 mm, in general mai mic la femei. Din punct de vedere geometric, este considerat un sistem ogival, care aproximeaza o sfera, explicand incongruenta elastica naturala a articulatiei neincarcate. Capul prezinta in cadranul sau postero-inferior fovea capului femural. Pe ea se insera ligamentul capului femural.

In partea sa inferioara si laterala, capul se continua cu  colul femural. Limita dintre col si cap este evidenta sub forma santului subcapital. El dispare pe fata anterioara a colului.

Colul femural  este un segment cilindri, care leaga capul de diafiza femurala. Colul nu este in intregime intracapsular: o portiune din fata sa posterioara ramane extracapsulara. Colul are rolul de a pozitiona specific centrul capului femural fata de axul diafizei femurale si varful marelui trohanter.

            Datorita  incarcarii excentrice a extremitatii superioare a femurului, in structura lui apar traiectorii secante corespunzatoare eforturilor de tractiune si compresiune dintr-o macara (Culmann).

1.1.1. MIJLOACELE DE UNIRE

·         Capsula articulara are o circumferinta mai mare spre partea acetabulara si este mai puternica in partea superioara si anterioara. Spre partea mediala (interna) capsula se insera pe spranceana acetabulara. La nivelul incizurii acetabulare, capsula se prinde de ligamentul femural. Spre partea laterala, capsula se prinde pe linia intertrohanteriana, anterior, si intern de creasta intertrohanetriana, posterior. Varful trohanterului mare si fosa trohanterica raman extracaspulare, in partea superioara. Capsula este tapetata la interior de membrana sinoviala.

·         Ligamente : Articulatia soldului este prevazuta cu cele mai puternice ligamente din organism. Ele fac parte din structura intima a capsulei si determina caracterul de articulatie cu conducere ligamentara. Se considera ca exista cinci ligamente, dintre care 4 sunt caspulare si unul extracapsular, 2 situate pe fata anterioara, unul pe fata posterioara.

Ligamentele anterioare sunt:

°         Ligamentul iliofemural este situat in partea superioara a fetei anterioare a capsulei. Porneste de la baza spinei iliace anteroinferioare, impreuna cu originea muschiului drept femural si se termina pe linia intertrohanteriana. Partea superioara a ligamentului este paralela cu axul colului si este cea mai rezistenta, fata de partea inferioara, paralela cu axul corpului, verticala, deci. Cele doua parti stau calare peste capul si colul femural, sugerand aspectul unui Y inversat (de unde si denumirea de „ligament in Y”- Bertin- Bigelow). Ligamentul limiteaza extensiea articulatiei, infasurandu-se in jurul colului femural, stabilizand astfel articulatia in ortostatism si economisind travaliul muscular, consumator de energie. In acelasi timp, prin spiralare, imbunatateste contactul dintre capul femural si acetabul (pozitia de congruenta maxima).

°         Ligamentul pubofemural se intinde de la eminenta iliopectinee (pubis), creasta  si membrana obturatorie pana la linia intertrohanteriana. Limiteaza miscarea de abductie.

Ligamentul posterior este:

°         Ligamentul ischiofemural are originea pe spina ischiadica si se termina in regiunea fosei trohanterice , langa tendonul muschiului obturator extern. El actioneaza ca limitator al miscarii de rotatie interna.

­         Zona orbiculara  este un dispozitiv special, capsular, format din fasciculele profunde ale celor trei ligamente amintite anterior si inconjoara ca o prastie colul femurului. Are o importanta reala in sustinerea colului si capului femural in cavitatea acetabulara. 

­         Ligamentul capului femural reprezinta unicul ligament intracapsular. El are forma de banda triunghiulara cu varful inserat in fovea (foseta) capului femural si baza pe extremitatile incizurii acetabulare. Se mai numeste si ligamentul rotund. El are doar rol nutritiv pentru capul femural, dupa unii autori, continand vasele epifizare provenite din artera acetabulara sau circumflexa femurala, care asigura vascularizatia a 1/5 mediala a capului femural. Dupa altii, ligamentul s-ar tensiona in pozitie de semiflexie si adductie a articulatiei, jucand un rol minim in mentinerea stabilitatii ei (rezista doar la o forta de tractiune de 45 kg, in atie cu ligamentul iliofemural care rezista la aproximativ 350 kg).

1.1.2. MISCARLE ARTICULARE:

·         Articulatia coxofemurala este o articlulatie sferoidala tipica cu trei axe de miscare. La nivelul ei se pot produce urmatoarele miscari : flexie, exensie, abductie, adductie, circumductie si rotatie. Datorita lungimii colului femural si unghiului de inclinatie , miscarile de flexie extensie si cele de abductie si adductie se asociaza cu miscari de rotatie.


·         FLEXIE  

Este miscarea prin care coapsa se apropie de peretele anterior al abdomenului;

Se executa in jurul unui ax transversal ce trece prin varful trohanterului mare;

Amplitudinea de miscare este determinata si de pozitia genunchiului;  daca genunchiul este intins flexia coapsei va fi limitata la aproximativ 900, iar cand genunchiul este flectat  poate atinge 1300.

Muschii flexori principali sunt: iliopsoas, drept femural

Muschii flexori secundari sunt: tensor fascia lata, croitor, adductorii (pana la 900), fesierul mijlociu (peste 900)

Miscarea este limitata de muschii posteriori ai coapsei (bicepsul femural, semitendinosul, semimembranosul), partea anterioara a capsulei si ligamentul iliofemural se relaxeaza.

·         EXTENSIE:

Este miscarea prin care coapsa se indeparteaza de peretele anterior al abdomenului;

Axul este acelasi ca la flexie;

Amplitudinea de miscare este redusa. Este posibila realizarea unei hiperextensii, ca in unele miscari din gimnastica, prin asocierea unei miscari de flexie in soldul opus  cu inclinarea trunchiului ininte.La acestea se adauga accentuarea lordozei lombare.

 Muschii extensori principali sunt: fesierul mare (gluteul mare)

Muschii extensori secundari sunt: fesier mijlociu, biceps femural, semitendinos, semimembranos si adductori.

Miscarea este limitata de ligamentele ilifemurale si de capsula anterioara;

·         ABDUCTIA:

Se executta in jurul unui ax sagital ce trece prin centrul  capului femural

Amplitudinea maxima de abductie cand coapsa este extinsa este de 600, iar cand este flectata poate atinge 700.

Muschii abductori sunt fesierul mijlociu, piriformul si tensorul fasciei lata.

·         ADDUCTIA:

Este miscarea de indepartare spre interior a coapsei de linia mediana a corpului in frontal; aceasta miscare este limitata la acest nivel de cealalta coapsa in ortostism si de aceea adductia se realizeaza din diverse grade de flexie sau extensie ea fiind limitata de intilnirea coapselor, ligamentul pretrohanterian si ligamentul capului femural

Muschii care realizeaza miscarea sunt adductori si gracilisul.

·         CIRCUMDUCTIA:

Este miscarea care rezulta din combinarea celor patru miscari precedente.

La ea participa toate grupele musculare ale soldului.

·         ROTATIA INTERNA SI EXTERNA:

Se executa in jurul unui ax ce trece vertical prin capul femural;

Amplitudinea este de 350pentru rotatie interna si de  150 pentru rotatie externa. Cand coapsa este in flexie amplitudinea rotatiilor poate creste la 1000.

Muschii rotatori interni sunt: fesier mic si mijlociu, semimembranos;

Muschii rotatori externi sunt : fesier mijlociu, mare , piriform, patratul femural si gracilis.

Miscarea de rotatie interna este limitata de ischiofemural si iliopretrohantinian, iar rotatia externa este limitata de ligamentul iliopretrohanterian.




Alte materiale medicale despre: Membrul inferior

OASELE    PICIORULUI             Sunt reprezentate de 26 de oase, dispuse in trei grupe: tarsul. metatarsul si oasele degetelor. 1.1.1.  TARSUL [...]
MUSCHII REGIUNII ANTERIOARE A COAPSE M.  TENSOR AL FASCIEI LATA Este situat in partea laterala a regiunii anterioare a coapsei. Ca actiune, [...]
SCHELETUL    MEMBRULUI    INFERIOR   LIBER 1.1.1. OASELE   COAPSEI Coapsa este alcatuita din doua oase: femurul si patela. FEMURUL TIP: [...]

Copyright © 2010 - 2017 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre membrul inferior

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Aparatul digestiv
    Anatomia inimii
    Aparatul cardiovascular
    Creierul
    Anatomie ginecologica
    Patologia traheo bronsica
    Patologia esaofagiana
    Patologia cervicala
    Anatomia urechii
    Membrul inferior
    Membrul superior
    Coloana vertebrala
    Sistemul muscular
    Craniul
    Aparatul renal
    Sangele
    Sistemul nervos
    Sistemul osos


    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat

    Vezi toate intrebarile