Ca urmare a revolutiei tehnico-stiintifice, azi, in cadrul ergonomiei, fiziologia muncii nu se mai ocupa de efortul de intensitate, ci de procesul muncii industriale, cu masini de mare performanta si productivitate. Ritmul rapid al acestora realizeaza dezideratul unei' productii de mare volum si randament.
Fata de unele realizari ale stiintei contemporane, creierul uman, coordonatorul si integratorul activitatilor din cursul muncii, este ramas in urma. Exista masini electronice, care lucreaza cu o viteza mult superioara creierului, de exemplu in realizarea a mii de operatii aritmetice pe secunda.
In ce priveste depozitarea informatiei, memoria, este absolut sigura pentru masina, pe cind creierul poate pierde informatii insuficient fixate. in creier, informatiile depozitate pot fi aduse in lumina cunostintei, dar dupa legi care nu permit actualizarea din memorie intr-un moment dat decit a unui singur fapt, eveniment, obiect. E adevarat ca fenomene, care s-au desfasurat in trecut in zile, saptamini ori luni, pot fi aduse in lumina cunostintei cu o viteza impresionant de mare fata de decursul lor real, ceea ce este un privilegiu al creierului. in acest mod, rezulta ca activitatea nervoasa superioara a omului se desfasoara pe un singur canal. Nimeni nu poate citi doua carti in acelasi timp, nu poate audia doua opere muzicale diferite sau nu poate efectua simultan, in mod constient, doua munci. Desi functionind pe un singur canal, creierul e capabil sa utilizeze un material informational abundent datorita capacitatii sale de a abstractiza si evoca, sub forma de judecati, in timp infim informatiile depozitate si a le corela cu experienta actuala. Aceste performante ale creierului, pe care se bazeaza activitatea sa nu pot fi insa depasite.
Masina poate lucra pe mai multe canale, executind simultan numeroase operatii; ea este capabila sa lucreze continuatiintervale mari de timp. Creierul oboseste relatirepede si pentru refacere necesita somn. Miscarile umane sint limitate ca repeziciune, extindere si forta. Masina poate fi construita si programata in raport de necesitati.
Caracteristicile subsistemelor, om-rhasina permit intelegerea functionarii sistemului asamblat in procesul de munca. Pentru organizarea functionarii optime a acestui sistem se impune adaptarea masinii la posibilitatile omului, in primul rind la posibilitatile functionale ale creierului sau, organul de control al acestui sistem.