eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

loading...

Creierul

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » ANATOMIE » creierul

Trunchiul cerebral - functiile trunchiului cerebral

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


TRUNCHIUL CEREBRAL


Trunchiul cerebral este constituit din bulb, puntea lui Varolio si mezencefal. Prezinta o fata  anterolaterala (fig. 10. A) si o fata posterioara (. 10. B).

 A.                                                                                                 B.

                    
       
. 10. Trunchiul cerebral:

        A. Fata anterioara: II—XII. nervii cranieni. 1. chiasma optica; 2. hipofiza; 3. hipotalamus;  peduncul cerebral; 5. puntea lui Varolio; 6. bulb rahidian; 7. olive bulbare; 8. decusatia piramidala; 9. maduva spinarii; 10. nerv spinal.

       B. Fata posterioara: IV—VIII. nervi cranieni: 6. bulb rahidian;11. epifiza; 12. coliculii cvadrigemeni; 13. ventricul IV; 1 pedunculul cerebelos superior; 15. pedunculul cerebelos mijlociu; 16. pedunculul cerebelos inferior.

                                                                  1. Alcatuirea externa a trunchiului cerebral

A. Fata anterolaterala prezinta trei segmente anatomice: bulbul, puntea si mezencefalul.

Bulbul rahidian este cuprins intre un imagi­nar care trece pe sub decusatia* piramidala si santul bulbopontin. El prezinta: fisura mediana anterioara, piramidele bulbare, olivele bulbare, santurile preolivare
si santurile retroolivare. Unele elemente sunt conti­nuarea celor medulare.

Dorsal, la nivelul bulbului se remarca santul medi­an, santurile intermediare si santurile laterale, care delimiteaza fasciculele Goll si Burdach.

Puntea lui Varolio are forma unei benzi transver­sale de substanta nervoasa, care leaga intre ele emi­sferele cerebeloase. Ea este delimitata inferior de ctre santul bulbopontin si superior de catre santul pon-topeduncular. Central, se evidentiaza santul median si, lateral de acesta, piramidele pontine. Partile laterale ale puntii se continua cu pedunculii cerebelosi mijlocii.

Mezencefalul este reprezentat de pedunculii cerebrali, care se continua pana la diencefal si prin care trec caile piramidale.

B. Fata posterioara a trunchiului cerebral prezinta: pedunculii cerebelosi inferiori la nivelul bulbului,
pedunculii cerebelo
si mijlocii la nivelul puntii, pedun­culii cerebelosi superiori, coliculii cvadrigemeni inferiori si superiori la nivelul mezencefalului.

2. Structura interna a trunchiului cerebral. Trunchiul cerebral are la exterior sub­stanta alba si la interior substanta cenusie.

Substanta alba este constituita din fibrele ascen­dente si descendente descrise la maduva, fibrele transversale din punte si fibrele proprii care leaga intre ei diferiti nuclei de substanta cenusie.

Substanta cenusie. Daca in jumatatea inferioara a bulbului dispozitia substantei cenusii este asemantoare celei din maduva, in jumatatea lui superioara si in celelalte segmente ale trunchiului cerebral, substan­ta cenusie este dispersata sub forma de nuclei. Nucleii trunchiului cerebral se impart in: senzitivi, motori, vegetativi si proprii (tab. ).

Nucleii senzitivi sunt formati din deutoneuronii* cailor sensibilitatii generale din zona capului si sunt echivalenti coarnelor posterioare medulare.

Nucleii motori reprezinta originea reala a fibrelor motorii ale unor nervi cranieni si sunt echivalenti coar­nelor anterioare medulare.

Nucleii vegetativi reprezinta originea reala a fibrelor vegetative parasimpatice ale unor nervi cranieni

si sunt centri ai unor reflexe vegetative. Ei sunt echivalenti coarnelor laterale medulare.

Nucleii proprii fiecarui segment nu au echivalenti la nivel medular.

In structura trunchiului cerebral intra si substanta reticulata, cu functii somatice si vegetative.

Tab.  Nucleii trunchiului cerebral.

SEGMENTUL

TRUNCHIULUI

CEREBRAL

NUCLEII SENZITIVI

AI NERVILOR

 CRANIENI

NUCLEII MOTORI

AI NERVILOR

CRANIENI

NUCLEII VEGETATIVI

AI NERVILOR

 CRANIENI

NUCLEII PROPRII

BULB

—senzitiv al trige-

menului (V)

—solitar

(VII, IX,X)

— vestibular (VIII)

— cohlear (VIII)

— ambiguu (IX, X,

XI)

— nucleul hipoglo-

sului (XII)

—salivator inferior (IX)

— dorsal al vagului (X)

— nucleii olivari

— nucleul Goll

— nucleul Burdach

— nucleii substantei

reticulate: respira-

tori si cardiaci.

PUNTE

principal al

trigemenului (V)

— nucleii motori

(V,VI, VII)

salivator superior

(VII)

— lacrimal (VII)

—nucleii respiratori

si cardiaci.

MEZENCEFAL

mezencefalic al

trigemenului (V)

— nucleul oculomo-

torului (III)

—trohlearului (IV)

— accesor al oculomoto-

rului (III)

— substanta neagra

— nucleul rosu

— coliculii cvadri-

gemeni



3. Functiile trunchiului cerebral.

Componentele trunchiului cerebral au doua functii: functia de conducere si functia reflexa.

A. Functia de conducere. Aceasta apartine sub­stantei albe, constituita din fibre ascendente, descen­
dente
si de asociatie. Ele conduc impulsurile de la maduva la cortex si invers, intre nucleii trunchiului sau
intre nuclei si maduva sau cortex.

B. Functia reflexa. In nucleii trunchiului cerebral se inchid arcurile reflexe ale unor acte reflexe somatice si vegetative:

Reflexe somatice:

 reflexe de tuse, stranut, deglutitie si voma (in bulb);

— reflexe de supt, clipire si masticatie (in punte);

 reflexe de reglare a miscarilor si a alternantei somn-veghe (in substanta neagra);

 reflexe de diminuare a tonusului muscular (in nucleul rosu);

 reflexe de orientare a capului in functie de sursa de lumina (in coliculii cvadrigemeni superiori) sau in functie de sursa de zgomot (in coliculii cvadrigemeni inferiori din mezencefal).

Reflexe vegetative: reflexe de salivatie pentru glan­dele parotide, reflexe respiratorii si cardiovasculare (in bulb); reflexe lacrimale si de salivatie pentru glandele sublinguale si submandibulare (in punte); reflexe pupi-lare fotomotorii si de acomodare la distanta (in mezencefal).

 Nervii cranieni. Nervii cranieni sunt analogi nervilor spinali, impreuna cu care formeaza sistemul nervos periferic. Ei sunt in numar de 12 perechi (tab. 5. si . 11.). Nervii cranieni se pot grupa dupa functii in: senzitivi, motori si micsti.

Nervii cranieni senzitivi (I, II, VIII) sunt constituiti numai din fibre senzitive, aferente, care conduc exci­tatiile de la telereceptori* mucoasa olfactiva (I), retina (II), organul Corti si receptorii statici din urechea interna (VIII) la centrii nervosi corespunzatori din scoarta cerebrala.

Alte amanunte despre nervii cranieni senzitivi veti afla la studiul analizatorilor ale caror segmente inter­mediare le constituie acestia.

Nervii cranieni motori (III, IV, VI, XI, XII) sunt con­stituiti numai din fibre motorii, axoni ai neuronilor din nucleii motori ai trunchiului cerebral. Ei determina motilitatea voluntara la nivelul musculaturii somatice a capului sau motilitatea involuntara la nivelul muscula­turii netede, prin fibre vegetative motorii (III).

Nervii cranieni micsti (V, VII, IX, X) sunt constituiti atat din fibre somatosenzitive si viscerosenzitive, cat si din fibre somatomotorii si visceromotorii.

Tab.5.  Nervii cranieni, tipurile acestora si teritoriile inervate.

PERECHEA

TIPUL

ORGANELE INERVATE

I olfactivi

senzitivi

— epiteliul olfactiv din cavitatea nazala

II optici

senzitivi

— retina globului ocular

III oculomo-

  tori

motori

—muschii extrinseci ai globului ocular: drept inferior, drept superior, drept intern,

oblic inferior, prin fibrele motorii somatice;

— muschii intrinseci ai globului ocular: muschii circulari ai irisului si ai corpului

ciliar, prin fibrele vegetative motorii

IV trohleari

motori

— muschiul oblic superior

V trigemeni

micsti

— tegumentul fetei si dintii prin ramurile senzitive oftalmica, maxilara si prin

fibrele senzitive ale ramurii mandibulare;

— muschii masticatori prin fibrele motorii ale ramurii mandibulare

VI abducens

motori

— muschiul drept extern al globului ocular

VII faciali

micsti

— papilele gustative din cele doua treimi anterioare ale mucoasei linguale, prin

fibrele senzitive;

— muschii mimicii prin fibrele motorii;

— glandele salivare (sublinguale si submandibulare) si glandele lacrimale prin

fibrele vegetative motorii

VIIIvestibulo-       cohleari

senzitivi

— organul Corti din urechea interna prin ramura acustica;

— receptorii statici din urechea interna prin ramura vestibulara

IX glosofarin-

  gieni

micsti

— papilele gustative din treimea de la baza limbii prin fibrele senzitive;

— unii muschi ai faringelui prin fibrele motorii;

— glandele salivare parotide prin fibrele vegetative motorii;

— mucoasa faringeana si cea de la baza limbii prin fibrele senzitive

X vagi

micsti

— unii muschi ai laringelui prin fibrele motorii somatice;

majoritatea viscerelor toracice si abdominale prin fibrele vegetative senzitive

si motorii

XI accesori

motori

— muschii sternocleidomastoidian si trapez

XII hipoglosi

motori

— muschii limbii

EVALUARE

. 11. Nervii cranieni: I. olfactivi; II. optici; III. oculomotori; IV. trohleari; V. trigemeni, a. ramura oftalmica, b. ramura maxilara, c. o ramura mandibulara; VI. abducens; VII. faciali; VIII. vestibulocohleari, a. ramura vestibulara, b. ramura cohleara (acustica); IX. glosofaringieni; X. vagi; XI. accesori; XII. hipoglosi.

   — fibre senzitive

   — fibre motorii

     flbre vegetative

     

                                                                                 

1. Stabiliti nervii cranieni care inerveaza globul ocular.

2. Enumerati nervii cranieni care inerveaza limba.

3. Stabiliti care sunt nervii cranieni care inerveaza organele din regiunea gatului.

 Stabiliti care sunt nervii cranieni care inerveaza organele din cavitatea bucala.

5. Determinati provenienta fibrelor nervoase care inerveaza organele din madiastin*.

 6. Stabiliti provenienta fibrelor nervoase care inerveaza organele cavitatii abdominale.




Alte materiale medicale despre: Creierul

  • Anemie cerebrala
Este determinata de scaderea debitului masei sanguine cerebrale, fie prin hemoragii (uterine, lezarea unor vase mari, hemoptizie, melena, hematemez [...]
in conditii fiziologice, circulatia cerebrala furnizeaza neuronilor permanent oxigen si substante nutritive. Hemodinamica si metabolismul cere [...]
Numerosi factori altereaza calitatea vaselor, atat la nivel cerebral, cat si la nivel general. Cei mai importanti sunt tutunul, diabetul, varst [...]

Despre creierul

Advertisements


Alte sectiuni
Aparatul digestiv
Anatomia inimii
Aparatul cardiovascular
Creierul
Anatomie ginecologica
Patologia traheo bronsica
Patologia esaofagiana
Patologia cervicala
Anatomia urechii
Membrul inferior
Membrul superior
Coloana vertebrala
Sistemul muscular
Craniul
Aparatul renal
Sangele
Sistemul nervos
Sistemul osos

Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat


Vezi toate intrebarile
Copyright © 2010 - 2014 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact