eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Creierul

NAVIGARE RAPIDA: » Pagina principala » ANATOMIE » creierul

Notiuni generale despre creier.


NOTIUNI GENERALE DESPRE CREIER.

A. Notiuni generale despre creier.

Notiuni generale despre structurile interne ale creierului.

Se pare ca implicatia creierului poate fi cel mai important element in intelegerea mecanismelor primare cu privire la efectele benefice ale acupuncturii.

Functional, creierul nostru poate fi vazut (cercetat) ca un continut de patru componente (cele mai importante), aratate in 3 (a) si (b) :

Aceste componente functionale sunt : senzorial (la intrare in creier), limbic (emotional, endocrin, glandele), frontal (prefrontal, functia inaltei cunoasteri) si motor (exterior, de la creier la muschi).

Vedere generala asupra circuitelor de functionare a creierului.

O ilustratie (fotografie) simplificata a interactiunii celor patru componente este data in cele ce urmeaza vedeti 4.(a).

(a) Cele mai multe actiuni sunt initiate de sensory input (intrari), (somatic, vizual, auditiv, olfactiv, gustativ si vestibular).

Aceste intrari sunt satule (pline de) multimodal senzory association areas (prin unimodal senzory association areas), precum parahippocampal gyrus sau entorhinal (se refera la nari, nas) cortex . De aici, aceste intrari vor proiecta la cele doua importante componente limbice, la hippocampal complex si la amygdaloid complex.

Primul pare a fi implicat cu integrare (completare) emotionala din interior si transmite rezultatele la partea de sus (superioara) din centrul cortexului.Acest circuit este cunoscut ca Circuitul lui Papez si este in mare masura acceptat de toti neurologii contemporani.

Alta cale la zona limbica este prin amygdaloid complex aratat in .4(b).

De la amygdala noi vedem doua cai la hipothalamus, centrul executiv al organismului nostru, una prin stria terminalis si alta prin ventral amygdalofugal path. In acelasi timp, de la amygdala, doua cai majore (foarte importante), leaga (conecteaza) prefrontal cortex, cel mai inalt centru al deciziilor (unde se fac deciziile).

Cele doua cai sunt prin dorsomedial nucleus al thalamusului si alta prin calea de baza a creierului aratat in 4 (b).

Hipothalamusul, centrul executiv al organismului nostru, controlaza functia endocrina, autonomic nervous sistem si neurochimicele in trunchiul creierului.Este bidirectional si este intim conectat cu amygdala, probabil primeste deciziile care vin de la prefrontal cortex, de exemplu, necesitatea secretiei unui anumit tip de hormon sau stimularea unei anumite parti din sistemul nervos autonomic.

Exemple interesante sunt cresterea ritmului inimii cind un pericol este iminent, sau, declansarea laptelui la mamele care alapteaza, stimulate de simtul tactil primit de la copilul pe care ea il alapteaza.

Harta creierului Homunculus (omulet sau pitic)

O alta interesanta si importanta descoperire in neurostiinta moderna a secolului 20 este localizarea corticala a mai multor functii, precum, vizual, somatic si auditiv etc, in bine definite zone corticale ( tabelul din 5 (a).

Acest aspect este ilustrat in homunculus, si descris de Penfield si colegii lui in anii 1920-l930.

Cortical localization lasa sa se inteleaga (sugereaza) ca functionarea comportamentului (psihologia comportamentului) este direct controlata sau indirect mediata de zonele corticale corespondente (corespunzatoare).

De exemplu, cortex vizual controleazaa sau este implicat in activitatile vizuale in timp ce cortex auditiv este implicat (ocupat ) cu auzul si intelegerea vorbirii.

O simplicare a hartii de localizare a zonelor motor si senzorial in homunculus este data in 5 (a).

-Primar (fundamental) Motor Cortex

Motor legat de scoarta cerebrala -Premotor Cortex

(relationat cu) -Suplimentar Motor Cortex

-Vizual Cortex

Senzorial legat de scoarta cerebrala -Somatic Cortex

-Auditiv Cortex

-Gustativ Cortex

-Olfactiv Cortex

B.Anatomia si structura creierului.

Diviziunile creierului

Pentru scopul nostru, creierul poate fi impartit (categorisit) in trei regiuni numite :

i)                   higher (superior) brain,

ii)                intermediate (intermediar) brain ,

in)              lower (inferior) brain, respectiv, . 6 (a) si (b).

In plus, o impartire traditionala este putin diferita de aceasta conventie,totusi.

Pentru definirea si impartirea traditionala, , te rog Appendix A.

Creierul superior este format din cea mai mare parte a neocortexului, adica frontal, parietal, temporal, occipital, si insular cortices.

Acestea au legaturi cu functii ca : memoria, sentimentele, scopurile (ificarea), si luarea deciziilor.

Creierul intermediar este format din  grupele de celule  dintre higher (superior) brain si lower (inferior) brain, si este determinat? de limbic system, basal ganglia, si diencephalon.

Basal ganglia este o parte a sistemului motor implicata in activitatea motorie si este formata din caudate nucleus, putamen, globus pallidus, substantia nigra, si subthalamus.

Diencephalon este cea mai mare si mai importanta suprafata (interfata) a cell group. Este format din thalamus si hypothalamus.

Systemul limbic este format din amygdala, hippocampus si cingulate gyrus.

Functiile intermediare ale acestor grupuri de celule sunt citeva dintre cele mai importante parti ale organismului, in special pentru supravietuire. Ele controleaza lower brain care influenteaza direct, minut cu minut, supravietuirea organismului.

Lower brain este format din brainstem, cerebellum si spinal cord.

Brainstem este iar subimpartit in midbrain, pons si medulla.

Maduva spinarii tine (continua) de la maduva si inainteaza in jos inervand corpul de la gat in jos. ????

Aceste cele mai importante trei parti (higher brain, intermediate brain si lower brain), sunt cunoscute ca  Central Nervous System sau simplu CNS.

Ar trebui mentionat ca functionarea organelor corpului depinde de lower brain.

Sunt mai putin importante intermediate brain  si higher brain .

O minima supravietuire si functionarea proprie organismului este un alt subiect.

Pentru individ, ca sa functioneze adecvat ca fiinta sociala, rolul higher brain este egal sau mai important decat lower brain.

. 6. (a) Regiunile creierului definite in aceasta sectiune.( appendixul pentru clasificarea conventionala).

Structura creierului.

In . 7(b), ilustratiile corespund schemei de clasificare a creierului data in . 7 (a)

S-a adaugat cerebelul la lower brain.

Cerebellum, este localizat posterior la brainstem si este implicat in coordonarea miscarii voluntare (vorbire, tinuta corpului, plimbare, etc). Este deasemenea, implicat in invatarea unor indeletniciri motorii cum ar fi:dactilografierea, cantatul la pian, asamblarea unor obiecte mici, chirurgie, etc.

Imbolnavirea cerebelului poate avea ca efect: ataxia, tremors si nystagmus.

Pentru scopul acestei carti, vom include cerebelul oricand lower brain este mentionat.

C. Creierul ca un Sistem de Intrari-Iesiri

Creierul ca Sistem.

Lobul frontal sau partea din fata a creierului (forebrain) este partea centrala a celui mai dezvoltat mamifer si este format din prefrontal cortex, orbital frontal cortex si motor area.

Motor area este in continuare impartit in: frontal lobe supplementary motor, premotor si primary motor .Se pare ca frontal lobe este in principal dedicat ificarii si la motor-legat de cele mai inalte functii de actiune si se leaga cu deciziile luate.Acestea corespund mai mult sau mai putin cu functiile  output -iesiri ale creierului si sunt cunoscute ca  motor .

Zona posterioara a creierului este formata din :parietal, temporal si lobii occipitali corespunzatoare functiilor de  input -intrari ale creierului si sunt cunoscute in neurostiinta ca  sensory .

Cei mai importanti somatosensory corticali sunt localizati in lobul parietal, cum sunt primary si secondary somatosensory cortices, Sm I si Sm II.

Cea mai importanta vision-related cortex este localizata in lobul occipital.

Lobul temporal este format din primary si secondary auditory si visual cortices. El contine de asemenea olfactory cortex si ceva din celulele creierului intermediar, cum ar fi amygdala si hippocampus.

Mai important, lobul temporal contine zone cu senzori superiori cum ar fi entorhinal cortex, cea mai importanta, mutimodala asociere corticala ce leaga senzorii intrari de frontal cortex prin limbic sistem. Acestea includ amygdala, hippocampus si cingulate gyrus.

Acest sistem poate fi simplificat ca un Sistem de Intrari-Iesiri,

Model de functionare a creierului, Partea I

Schema, care ilustreaza modelul de functionare a creierului este prezentata in

10 (a) si (b).

Aici senzorii intrari sunt transmisi prin unimodal si multimodal association cortices si mesolimbic system la prefrontal cortex.

Diagrama este suprapusa peste anatomia creierului uman aratat in 10 (a),

in timp ce, in 10 (b) este data diagrama block corespunzatoare.

Model de functionare a creierului in Diagrama Block, Partea II

Model de functionare a creierului aratat in Diagrama Block. Acesta at cu modelul prezentat in 10 (a), ce ilustreaza locatiile aproximative ale localizarii functiilor.

Detalii despre creier: Creierul superior, Creierul intermediar, Creierul inferior si interconexiunile lor.

A.   Creierul superior

1.Vedere generala

Creierul superior este alcatuit mai ales din neocortex si acesta poate fi mai departe impartit in patru lobi, numiti : frontal, parietal, temporal si occipital.

Insular sau  hidden-secret  cortex este localizat la jonctiunea dintre temporal, parietal si lobii frontal.

Exceptind frontal lobe, alti lobi ramasi sunt senzori sau senzori legati de cortex, adica : somatic, visual, auditory, gustatory si olfactory cortices.

Lobul parietal este alcatuit din primary somato-sensory cortex si somatosensory-legati secondary sau tertiary association cortices.

Secondary si tertiary cortices sunt viitoarea scoarta superioara si se crede ca sunt angajate in procesarea senzorilor primari inputs (intrari).

Lobul occipital este alcatuit din vision-related cortices, amandoua primary si secondary.

Lobul temporal este alcatuit din auditory cortices, amandoua primary si secondary, ca si alte cortices implicate in procesul vizual.In temporal cortex, senzorii superiori ai scoartei sau multimodal association cortex, de exemplu entorhinal cortex si cateva componente ale sistemului limbic, cum ar fi amygdala si hippocampal complexes. In lobul frontal sunt localizate trei importante functional cortices, precum :

prefrontal cortex, premotor sau supplementary motor cortex si primary motor cortex.

In limitele complexitatii lor, prefrontal, premotor si primary motor, se transmit de la cele mai dezvoltate pina la cele mai primitive.

Aceeasi organizare ierarhica aplicata la sensory cortices, unde primary sensory cortices ( visual, somatic, auditiv, gustativ si olfactory cortices) sunt cele mai simple in timp ce secondary sensory association (des cunoscute ca unimodal association cortex) si tertiary sensory cortices (des cunoscute ca multimodal association cortices) sunt mai complexe in functionare.

De exemplu, o zona complexa in sensory hierarchy este multimodal association cortex, cunoscuta ca entorhinal cortex (Brodmann s Area 28 sau  BA28  si este des numita parahippocampal gyrus).

Un fapt important (interesant) despre creier este acela ca, despre superiorul ierarhiei noi stim mai putin ca si despre functionarea lui.

Noi stim destul de multe despre primary motor cortex si primary sensory cortices. In orice caz, se cunoaste putin despre multimodal association cortex, cum ar fi entorhinal cortex sau prefrontal cortex, acelea sunt la cel mai sus (superior)capat (sfarsit), al sensory si motor hierarchies.




Alte materiale medicale despre: Creierul

Persoanele corpolente erau socotite fn trecut cele care au o bunastare, iar femeile cu forme pline erau considerate 'grase si frumoase\". Astazi [...]
in zona in care se afla tumoarea se aplica cataplasme reci; la inceput, ele vor fi subtiri si, daca se suporta usor, se va trece la aplicare [...]
ENCEFALIZAREA Encefalizarea reprezinta un proces evolutiv caracteristic pentru sistemul nervos central al vertebratelor, notiune utilizata in sens da [...]

Copyright © 2010 - 2024 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre creierul

Alte sectiuni
Aparatul digestiv
Anatomia inimii
Aparatul cardiovascular
Creierul
Anatomie ginecologica
Patologia traheo bronsica
Patologia esaofagiana
Patologia cervicala
Anatomia urechii
Membrul inferior
Membrul superior
Coloana vertebrala
Sistemul muscular
Craniul
Aparatul renal
Sangele
Sistemul nervos
Sistemul osos

Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Unde se incadreaza problema medicala?

Scrie codul din imaginea alaturat

Vezi toate intrebarile