eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Craniul

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » ANATOMIE » craniul

Craniul cerebral - osul frontal, etmoid, sfenoid, occipital, temporal

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements

CRANIUL CEREBRAL

Craniul cerebral (neurocraniul sau cutia craniana) adaposteste in interiorul lui encefalul. Are forma aproximativ ovoida, cu axul mare indreptat antero-posterior. I se pot distinge doua parti: bolta craniului si baza craniului. Aceste doua parti pot fi delimitate printr-un care trece prin gabele( depresiunea osoasa dintre cele doua arcade sprancenoase) si prin protuberanta occipitala externa a osului occipital. Tot ce ramane deasupra acestui formeaza bolta craniului, iar tot ce ramane sub el se numeste baza craniului. Fata interna a bazei craniului  se numeste endobaza, iar fata externa se numeste exobaza.

. 1.1 Oasele craniului cerebral

Cutia craniana este alcatuita din opt oase,dintre care patru sunt perechi si patru neperechi. Oasele perechi sunt reprezentate prin doua oase parietale si doua oase temporale. Oasele neperechi sunt reprezentate prin osul frontal, osul etmoid, osul sfenoid si osul occipital (ura  1.1).

Bolta (calota) craniului este alcatuita din urmatoarele oase:

-     osul frontal, prin portiunea lui verticala

-     osul occipital, prin partea sa superioara;

-     cele doua oase parietale, in intregime si cele doua oase temporale, prin partea lor mai latita, numita solzul temporalului.

Aceste oase se unesc intre ele prin suturi dintate si prin suturi solzoase.

Bolta craniului, privita pe dinauntru (partea concava), prezinta pe linia mediana a osului frontal o creasta osoasa, numita creasta frontala, pe care se prinde coasa creierului.

Baza craniului (endobaza) este alcatuita din sase oase, dintre care unele, prin forma lor si legaturile pe care le au, iau parte si la formarea segmentului facial:

-    posterior se afla osul occipital, care ia parte la formarea bazei, prin portiunea sa inferioara;

-    anterior se afla osul sfenoid;

-    transversal se afla osul frontal ce inchide portiunea interioara a bazei.

Spatiul ramas liber intre osul frontal si osul sfenoid este completat de lama ciuruita a osului etmoid.

Partile laterale ale bazei craniului sunt inchise de o parte si de alta de stanca osului temporal.

Baza craniului este strabatuta de o serie de gauri mari si mici, precum si de fisuri, (crapaturi). Aceste gauri sunt locul de trecere pentru cele 12 perechi de nervi cranieni, pentru bulbul rahidian care continua cu maduva spinarii, precum si pentru arterele si venele craniului si encefalului.

·       OSUL FRONTAL

Osul frontal (ura 1.2) este un os nepereche, asezat in partea anterioara a cutiei craniene,ia parte la formarea cavitatilor nazale si a orbitelor si este format din  mai multe portiuni.

frontala. Marginea posteriora a frontalului este crestata si se  articuleaza cu oasele parietale.

Partea verticala sau solzoasa ce formeaza fruntea,  are pe  partea anterioara doua proeminente numite tuberculi frontali sau eminente frontale. Sub tuberculii frontali, deasupra orbitelor, sunt doua proeminente arcuite, numite arcuri sprancenare sau arcade orbitale; intre ele, pe linia mediana, se afla glabela,o suprafata osoasa care prezinta pe linia mediana o sutura dintata, sutura metopica; la unele cranii adulte, aceasta sutura lipseste, dar exista in timpul dezvoltarii. Arcadele orbitale se continua lateral cu apofizele zigomatice, care se articuleaza cu osul zigomatic. Marginile interne ale arcadelor sprancenare si glabela se prelungesc in jos prin portiunea nazala a frontalului. Aceasta prezinta o scobitura, numita incizura nazala si se termina cu o apofiza ascutita, spina nazala a frontalului sau spina frontala. Pe fiecare arcada orbitala, spre extremitatea interna, se observa o scobitura, numita incizura supraorbitala; in unele cazuri aceasta se prezinta ca un orificiu supraorbital. Marginea posterioara a apofizei zigomatice se continua in sus si inapoi cu o creasta, creasta laterala a frontlului. Marginea fiecarei arcade orbitale se continua posterior cu o lama triunghiulara, apofiza orbitala sau lama orbitala,care formeaza o parte din peretele superior al orbitei; intre marginile mediale ale celor doua apofize orbitale ramane un spatiu, incizura etmoidala, vizibila pe fata orbitala a osului frontal. Pe marginile incizurii etmoidale sunt niste scobituri mici, numite celule etmoidale; ele reprezinta continuarea sinusurilor etmoidale. Pe fata interna a frontalului, pe linia mediana, se afla un sant, santul sangital, care, in partea anterioara, se continua cu creasta

In osul frontal, in regiunea de la baza nasului, inapoia incizurii nazale, sunt doua cavitati neregulate, sinusurile frontale. Fiecare sinus frontal comunica cu cavitatea nazala printr-un canal frontonazal, care se deschide in meatul mijlociu.

                                         

.1.2 Osul frontal

·       OSUL ETMOID

Osul etmoid (ura 1.3) este un os nepereche. El apartine atat cutiei craniene, cat si craniului visceral. Se afla asezat in partea dinaintea bazei cutiei craniene, intre frontal si sfenoid, fiind format din: lama ciuruita, lama verticala si masele laterale.

articuleaza, anterior si lateral, cu osul frontal, iar posterior cu osul sfenoid si formeaza plafonul cavitatii nazale.

.1.3 Osul etmoid

Lama verticala a etmoidului este perpendiculara pe lama ciuruita si este asezata in ul median. Ea are doua parti: una deasupra lamei ciuruite, numita apofiza crista galli, si alta sub lama ciuruita, numita lama perpendiculara. Apofiza crista galli are forma unei lame groase triunghiulare care proemina in cutia craniana. Prin marginea ei anterioara se articuleaza cu osul frontal, iar pe marginea ei posterioara se fixeaza coasa creierului.

Lama perpendiculara se prezinta ca o lama subtire, cu forma dreptunghiulara, si formeaza partea superioara a septului nazal.

Lama ciuruita a etmoidului este partea centrala a etmoidului si ocupa incizura etmoidala. Are forma dreptunghiulara, cu lungimea antero-posterioara, si este caracterizata prin existenta unui mare numar de orificii care o strabat si prin care trec fibrele nervilor olfactivi. Lama ciuruita se

Masele laterale se mai numesc labirinte si sunt asezate pe partile laterale inferioare ale lamei ciuruite. Ele au forma aproximativ cubica. Fetele externe ale maselor laterale sunt formate din cate o lama subtire, lama orbitala, care contribuie la formarea peretelui medial al orbitei. Fetele interne ale maselor laterale sunt formate, din cate o lama subtire - lama mediala si formeaza peretele extern al cavitatii nazale. Aceasta lama prezinta doua indoituri curbate in jos, cunoscute sub numele de cornete nazale – cornetul nazal superior si cornetul nazal mijlociu. Sub cornetul nazal superior este un spatiu-meatul nazal superior-iar sub cornetul nazal mijlociu este un altul-meatul nazal mijlociu. Pe fata superioara a masei laterale se afla niste cavitati, care sunt inchise de celulele etmoidale ale frontalului, formand impreuna sinusurile etmoidale. Aceste sinusuri se gasesc si in grosimea maselor laterale.

·       OSUL SFENOID

Osul sfenoid (ura 1.4) este un os nepereche, se gaseste in partea centrala a bazei craniului, privit pe fata inferioara, are forma unui fluture si este format din: corp, aripile mici, aripile mari si apofizele pterigoide.

. 1.4 Osul sfenoid

Corpul sfenoidului, este partea centrala care se sudeaza anterior cu frontalul si etmoidul, iar posterior cu occipitalul. Pe fata superioara a corpului se afla o scobitura transversala, care poarta denumirea de saua turceasca. In fundul acesteia este o gropita-gropita hipofizara, in care este adapostita glanda hipofiza. Marginea anterioara a seii turcesti este formata dintr-un tubercul numit tuberculul seii. Pe fiecare latura a tuberculului seii este o apofiza - apofiza clinoida anterioara. Posterior, saua este marginita de o ridicatura lamelara, numita lama patrulatera. Pe fiecare latura, lama patrulatera prezinta unghiuri superolaterale denumite apofize clinoide posterioare. Lama patrulatera se continua posterior, cu suprafata inclinata, care se articuleaza cu corpul occipitalului.

Inaintea tuberculului seii se observa un sant transversal, santul optic sau santul chismatic. La fiecare extremitate a santului optic se gaseste un orificiu, numit orificiu optic; prin cele doua orificii intra in craniu nervii optici, care in santul optic, se incrucisaza formand chisma optica. Portiunea de pe fata superioara, aflata inaintea santului optic, poarta denumirea de jugul sfenoidului si se articuleaza cu etmoidul. In corpul sfenoidului sunt sapate doua cavitati- sinusurile sfenoidale-care se deschid in cavitatea nazala prin orificii situate in meaturile superioare.

Aripile mici ale sfenoidului sunt doua lame osoase de forma triunghulara, care pornesc de pe partile anterioare ale marginilor fetei superioare a corpului. Baza este fixata pe corpul sfenoidului, iar varful este indreptat in sus si inainte. Baza fiecarei aripi mici corespunde extremitatii santului optic si inchide orificiul optic. Unghiul medial posterior al aripii mici corespunde tuberculului seii turcesti si formeaza apofiza clinoida anterioara. Prin marginile anterioare se articuleaza cu frontalul si cu etmoidul. Aripile mici contribuie la formarea peretelui superior al orbitei.

Aripile mari ale sfenoidului reprezinta doua apofize mari, care pornesc de pe fetele laterale ale corpului, indreptandu-se inainte si in sus. Ele au o forma aproximativ piramidala, prezentand trei fete:

-          fata posterioara sau cerebrala este concava in sus si formeaza o parte din baza craniului;

-          fata anterioara sau orbitala are o forma patrulatera si formeaza o parte din peretele extern al orbitei;

-          fata externa sau temporala are o forma neregulatasi formeaza peretele cutiei craniene dintre frontal si temporal.

La baza aripii mari se gasesc mai multe orificii,dintre care amintim:

-          pe partea anteriora-gaura rotunda, prin care trece nervul maxilar superior

-          pe partea posterioara-gaura ovala, prin care trece nervul mandibular.

Intre marginea posterioara a aripii mici si marginea anterioara a aripii mari se afla fisura orbitala superioara, prin care se face legatura cu orbita. Apofizele pterigoidale ale sfenoidului sunt doua apofize care pornesc de pe feta inferioara a corpului, din dreptul bazei aripilor si se indreapta vertical in jos. Fiecare apofiza pterigoida este formata din doua lame sau aripi: lama interna si lama externa; intre ele ramane un spatiu care se numeste incizura pterigoidiana. Baza apofizei pterigoide este strabatuta de canalul pterigoidian. Apofiza pterigoida serveste la insertia muschilor pterigoidieni. Pe fata inferioara a corpului sfenoidului, exista o creasta mediana care se termina anterior printr-o spina cu forma triunghiulara-ciocul sfenoidului.

                                                                                               
·       OSUL OCCIPITAL

Osul occipital (ura 1.5) este un os nepereche, asezat in partea posterioara a cutiei craniene, este format din partea bazala sau corpul osului occipital, doua parti laterale si solzul occipitalului. Aceste parti sunt grupate in jurul unui orificiu – marea gaura occipitala – prin care se comunica intre cutia craniana si canalul vertebral.

Partea bazala sau corpul occipitalului este situata anterior fata de marea gaura occipitala, pe linia mediana, si are forma aproximativ cuboidala. Fata sa anterioara se articuleaza cu corpul sfenoidului. Fata superioara, de forma aproape patrulatera, este neteda si inclinata inainte inapoi; ea este scobita in forma unui sant larg antero-posterior si sustine bulbul rahidian si puntea. Fata inferioara, tot de forma patrulatera, este rugoasa si are pe linia mediana, aproape de marea gaura occipitala, o proeminenta – tubercul faringian – servind pentru insertia aponevrozei faringiene. Fetele laterale se articuleaza cu oasele temporale.

Partile laterale sau partile condiliene sunt asezate pe laturile gaurii occipitale. Ele sunt doua masive oase de forma neregulata. Pe fata inferioara a fiecarei parti laterale se gaseste o apofiza ovala numita condil occipital. Cei doi condili occipitali au suprafete de articulare pentru cavitatile articulare ale primei vertebre  cervicale. In dreptul marginii anterioare a condiluilui, partea laterala este strabatuta de un canal – canalul condilian anterior – prin care trece nervul hipoglos. Prin fetele lor laterale, partile laterale se articuleaza cu oasele temporale.

Solzul occipitalului este asezat posterior fata de marea gaura occipitala si este partea cea mai dezvoltata si cea mai subtire a osului occipital. Fata externa a solzului este convexa. Pe linia ei mediana o ridicatura care se numeste protuberanta occipitala externa. Ea se continua in jos, pe linia mediana, cu o creasta, care se numeste creasta occipitala externa si merge pana la marea gaura occipitala. Tot din protuberanta occipitala externa porneste lateral, la dreapta si la stanga, o linie curba, linia nucala superioara; aproximativ la mijlocul crestei mari este o alta linie curba, linia nucala inferioara. Partea din fata externa a solzului, care se gaseste deasupra liniei curbe superioare, este neteda si se numeste palanum occipitale, iar partea care se gaseste sub aceasta linie este rugoasa si se numeste palanum nucale; pe aceasta din urma se insereaza unii muschi ai cefei.

.1.5 Osul occipital

Fata interna este concava si corespunde suprafetei encefalului. In mijlocul ei se gaseste protuberanta occipitala interna. De la ea porneste in jos, pe linia mediana, creasta occipitala interna, care se bifurca  pe marginile gaurii occipitale. De la protuberanta occipitala interna porneste in sus, pe linia mediana, un sant, santul sagital superior. Lateral, porneste din protuberanta un sant, santul transversal. Creasta si santurile amintite determina pe fata interna a occipitalului patru scobituri, numite fose; cele care se gasesc deasupra santului transversal au forma aproape triunghiulara si adapostesc lobii occipitali ai emisferelor cerebrale, de aceea se numesc fose cerebrale, iar cele asezate sub santul transversal au forma aproximativ patrulatera si adapostesc emisferele cerebeloase si poarta denumirea de fose cerebeloase. Marginile solzului, de la partile laterale pana la santul transvers, se articuleaza cu oasele temporale, iar marginile dinaintea acestui sant se articuleaza cu oasele temporale, iar marginile dinaintea acestui sant se articuleaza cu oasele parietale.

·       OSUL PARIETAL

Osul parietal (ura 1.6) este un os pereche, asezat in partile latero-superoiare ale cutiei craniene, are forma patrulatera neregulata.

                                   

.1.6 Osul parietal

Fata externa este convexa; in mijlocul acestei fete convexitatea este mai accentuata, formand eminenta parietala. Sub aceasta se observa doua linii curbe: una superioara - linia temporala superioara si alta inferioara – linia temporala inferioara, pe ele se insereaza muschiul temporal. Fata interna este concava si prezinta numeroase santuri, in care sunt adapostite vasele sanguine si impresiunile circumvolutiilor cerebrale. Marginea superioara este dintata si se articuleaza cu parietalul din cealalta parte, formand sutura sagitaala, care trece prin crestetul capului. Anterior parietelele se articuleaza cu frontalul, posterior cu occipitalul, iar lateral cu temporalul.

·       OSUL TEMPORAL

Osul temporal (ura 1.7) este un os pereche, asezat pe partile latero-inferioare ale cutiei craniene, are forma neregulata si este format din mai multe parti: partea pteromastoidiana, partea timpanica, partea hioidiana sau apofiza stiloida si solzul temporalului.

-  Partea pteromastioidiana este formata din stanca temporalului si din partea mastoidiana.

Stanca temporalului sau piramida este portiunea cea mai groasa a temporalului si are forma de piramida triunghiulara. Varful ei este orientat anterior si medial, iar baza este orientata posterior si lateral, unindu-se cu partea mastoidiana. Are o fata anterioara, o fata posterioara si o fata inferioara. Pe fata anterioara, aproape de varf, exista o mica scobitura pentru ganglionul Gasser. Pe fata posterioara, aproape de mijloc, se gaseste orificiul conductului auditiv intern, prin care trec nervii cranieni, iar langa el, spre exterior un orificiu in forma de fanta care duce in apeductul vestibulului, canal care adaposteste conductul endolimfatic. Fata inferioara formeaza o parte din baza craniului si pe ea se insereaza muschii. In stanca temporalului sunt sapate cavitati si canale care formeaza labirintul osos al urechii interne. Partea mastoidiana este asezata posterior si lateral fata de piramida. Se prezinta ca o masa osoasa, turtita lateral. Fata externa este convexa si rugoasa si serveste pentru insertia unor muschi. La partea antero-inferioara formeaza o proeminenta puternica, apofiza mastoida care la randul ei are suprafata rugoasa pentru insertia muschilor. Fata interna este concava si strabatuta de un sant sigmoidal. In interiorul partii mastoidiene sunt sapate numeroase cavitati pneumatice, celule mastoidiene, care sunt mai numeroase in apofiza mastoida. In partea astoidiana, superior si medial, se gaseste un sinus, antrum mastoidian, care se deschide in urechea mijlocie.

.1. 7 Osul temporal

-    Partea timpanica este reprezentata printr-o lama osoasa, curbata in sus, care este fixata cu marginea anteriora de radacina posterioara a apofizei zigomatice, iar cu marginea posterioara, de fata anterioara a apofizei mastoide. Marginea interna este fixata de stanca temporalului, pe cand marginea externa este libera si  pe ea se fixeaza extremitatea interna a partii cartilaginoase a canalului auditiv extern. Fata superioara a lamei timpanice este concava si formeaza peretele inferior si peretii laterali ai partii osoase a conductului auditiv extern. La acest nivel se observa orificiul conductului auditiv extern. Fata sa inferioara este in raport cu baza apofizei stiloide.

-   Partea hioidiana este reprezentata de apofiza stiloida, care are forma conica si este lunga de 2,5 cm, fiind fixata pe fata inferioara a lamei timpanice si este indreptata in sus si inainte. Apofiza stiloida serveste ca punct de insertie pentru muschi si ligamente.

Solzul temporalului  este partea cea mai subtire si cea mai mare a osului temporal. El este asezat la partea superoiara a temporalului si are forma aproape semicirculara. Fata externa este convexa si corespunde tamplei. Din partea inferioara porneste, anterior, o apofiza lamelera, apofiza zigomatica a temporalului, care se articuleaza cu osul zigomatic si pe care se insereaza unii muschi masticatori. Baza apofizei zigomatice are forma triunghiulara si este formata din doua radacini: radacina anterioara si radacina posterioara. Intre aceste radacini, fata inferioara a bazei este scobita si formeaza o cavitate, cavitatea glenoida a temporalului, care se articuleaza cu condilul mandibulei. Radacina anterioara formeaza o proeminenta inaintea cavitatii glenoide, condilul temporalului sau tubercul articular, care contribuie la articularea mandibulei. Varful apofizei zigomatice este dintat si se articuleaza cu apofiza temporala a osului zigomatic, formand arcada zigomatica. Fata interna este concava si prezinta santuri pentru vasele sanguine si impresiuni ale circumvolutiilor cerebrale. Marginile solzului sunt subtiate si se articuleaza cu aripa mare a sfenoidului cu parietalul.




Alte materiale medicale despre: Craniul

Evolutia perimetrului cranian in primii ani de viatA¤ este paralelA¤ cu dezvoltarea continutului cutiei craniene (creierul). Din aceastA¤ cauzA¤, urmA [...]
Este determinata de scaderea debitului masei sanguine cerebrale, fie prin hemoragii (uterine, lezarea unor vase mari, hemoptizie, melena, hematemez [...]
in conditii fiziologice, circulatia cerebrala furnizeaza neuronilor permanent oxigen si substante nutritive. Hemodinamica si metabolismul cere [...]

Despre craniul

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Aparatul digestiv
    Anatomia inimii
    Aparatul cardiovascular
    Creierul
    Anatomie ginecologica
    Patologia traheo bronsica
    Patologia esaofagiana
    Patologia cervicala
    Anatomia urechii
    Membrul inferior
    Membrul superior
    Coloana vertebrala
    Sistemul muscular
    Craniul
    Aparatul renal
    Sangele
    Sistemul nervos
    Sistemul osos

    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat

    Vezi toate intrebarile
    Copyright © 2010 - 2014 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
    Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
    Termeni si conditii -
    Confidentialitatea datelor - Contact