eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

loading...

Coloana vertebrala

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » ANATOMIE » coloana vertebrala

Coloana vertebrala - caractere generale ale vertebrelor

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Coloana vertebrala - caractere generale ale vertebrelor

Coloana vertebrala

1 Generalitati 

   

  Coloana vertebrala (columna vertebralis) sau rahisul constituie scheletul  de sprijin al trunchiului si al intregului organism. Este o coloana osoasa lunga, rezistenta, articulata si flexibila ,situata la partea mediana si posterioara a trunchiului. Ea este formata prin suprapunerea a 33-34 piese osoase numite vertebre. Vertebrele poarta diferite denumiri, imprumutate de la regiunile respective:

-          vertebrele cervicale corespund gatului, sunt in numar de 7, se noteaza de la C1 la C7si formeaza impreuna coloana cervicala;

-          vertebrele toracale corespund toracelui, sunt in numar de 12 si se noteaza de la T1 la T12 formand impreuna coloana toracala(dorsala);

-          vertebrele lombare corespund regiunii lombare si sunt in numar de 5,se noteaza de la L1 la L5 si formeaza impreuna coloana lombara;

-          vertebrele sacrate sunt in numar de 5;

-          vertebrele coccigiene in numar de 4-5, care corespund impreuna cu cele sacrate pelvisului.

  Vertebrele cervicale, toracale si lombare sunt libere, mobile, independente si articulate intre ele numindu-se vertebre adevarate, constituind coloana vertebrala propriu-zisa.

  Vetebrele sacrate si coccigiene, primitive independente, sunt sudate la adult si formeaza doua oase dinstincte, sacrumul si coccisul. Fiind oase  sudate inte ele se mai numesc si vertebre false.

 2 Caractere generale ale vertebrelor adevarate

.

O vertebra adevarata( A.) este formata dintr-o masa osoasa numita corp vertebral si dintr-o portiune posterioara numita arc vertebral. Arcul vertebral este legat de corpul vertebral prin doua punti osoase numite pediculi vertebrali. Intre aceste trei elemente se gaseste gaura vertebrala.

.A

  Corpul vertebral (corpus vertebrae) este cea mai voluminoasa componenta a vertebrei, care ii da rezistenta si soliditate.

Are forma unui segment de cilindru plin, cu doua fete(una superioara si una inferioara), care se articuleaza prin intermediul discului intervertebral cu vertebre supra si sub-iacenta, o suprafata circumferentiala.

  Pediculii vertebrali (pediculus arcus vertebrae) prezinta doua fete, externa si inetrna si doua margini concave, superioara si inferioara, cea inferioara este mai scobita si delimiteaza cu marginea superioara  pediculul vertebral subiacent, gaura intervertebrala sau gaura de conjugare prin care trece nervul rahidian si vase.

  Arcul vertebral formeaza peretele postero-lateral al gaurii vertebrale si este format din urmatoarele elemente: procese articulare, procesele transverse, procesul spinos si lamele vertebrale.

  Procesele articulare sunt in numar de patru, doua superioare si doua inferioare, se detaseaza ascendent si descendent la limita dintre pediculul vertebral si arcul vertebral, contribuind la articulatia vertebrelor intre ele;

   Procesele transverse sunt in numar de doua, prezinta o baza, doua fete, doua margini si o extremitate libera.                                              

  Procesul spinos prelungeste inapoi si median arcul vertebral si prezinta o baza doua fete laterale, doua margini si un varf.

  Lamele vertebrale sunt in numar de doua, reprezinta portiunile din arcul vertebral care unesc baza procesului spinos cu baza proceselor transverse si articulare. Prezinta doua fete, doua margini si doua exremitati.

  Gaura vertebrala este cuprinsa  situate anterior, pediculii vertebrali situati lateral si lamele vertebrale situate posterior. Dintre suprapunerea tuturor gaurilor vertebrale ia nastere canalul vertebral, care adaposteste si protejeaza maduva spinarii si invelisurile sale.

     3    Coloana vertebrala in general

   Coloana vertebrala reprezinta scheletul axial al trunchiului, avand o lungime in medie de 60-63 cm la femeie si 70-73 cm la barbat, reprezentand 40% din lungimea corpului. Largimea sau diametrul transversal este maxima la nivelul ultimilor vertebre lombare de 7 cm, apoi descreste in sus cat si in jos.

 Coloana vertebrala se imparte in patru segmente: cervical, toracal, lombar si sacro-coccigian.                                                                                                                     Primele trei segmente reprezinta segmentul mobil sau articulat al coloanei vertebrale, iar cel de-al patrulea reprezinta segmentul fix al coloanei vertebrale care este solidar celor doua oase coxale cu care constituie scheletul bazinului.

  Curburile coloanei vertebrale.

Coloana vertebrala nu este rectilinie. Ea prezinta curburi care se produc, unele in medio-sagital, curburile sagitale si altele in frontal, cuburile laterale.

  Curburile sagitale sunt in numar de patru: cervicala, dorsala(toracala), lombara si sacro-coccigiana. Curburile cervicala si lombara au convexitatea inainte, iar curburile dorsala si sacro-coccigiana au curburile inapoi.

  Curburile sagitale sunt variabile cu varsta. In timpul vietii intrauterine, coloana vertebrala prezinta o singura curbura cu convexitatea inapoi.

 La nou-nascut, coloana prezinta un unghi lombo-sacrat ce separa curbura cervico-toracala de cea sacro-coccigiana. Curbura cervicala apare ca o consecinta a ridicariicapului de catre sugar. Curbura lombara apare odata cu mersul.

  Curburile sagitale caracterizeaza adaptarea omului la statiunea bipeda. Din cele trei curburi ce apartin rahisului mobil, curbura toracala prezinta curbura principala, iar celelalte doua sunt curburi secundare.

  Curburile laterale sunt mai putin pronuntate ca cele in sagital. In mod obisnuit intalnim curburile cervicala si lombara  cu convexitatea la stanga si curbura toracala cu convexitatea la dreapta. Curbura toracala, numita si principala, este determinata de activitatea cea mai intensa a muschilor membrului superior drept. Celelalte doua curburi sunt compensatorii. La stangaci curburile laterale sunt indreptate in sens invers.

  Coloana vertebrala poate prezenta si curburi patologice ca urmare a exagerarii curburilor normale. Accentuarea curburilor cu convexitatea in jos poarta numele de lordoze, accentuarea curburilor cu convexitatea posterior se numesc cifoze, iar accentuarea curburilor in frontal scolioze. Aceste exagerari de curbura pot fi combinate. Curburile patologice ale coloanei pot fi ereditare sau dobandite.

Coloana vertebrala in intregime . 2

 A-vedere posterioara ; B-vedere laterala ; C-vedere anterioara

  Conformatia exterioara. Coloanei vertebrale i se descriu : o fata anterioara, o fata posterioara si doua fete laterale.

  Fata anterioara este formata din corpii vertebrali discurile intervertebrale, care formeaza o coloana cilindrica.

  Fata posterioara prezinta pe lina mediana o creasta osoasa,creasta spinala, formata din procesele spinoase, iar de o parte si de alta a acestei creste se gaseste cate un sant numit santul vertebral, care adaposteste muschii santurilor vertebrale.

  Fetele laterale sunt formate din procesele transverse, pediculii vertebrali, care delimiteaza gaurile de conjugare, precum si partile laterale ale suprafetelor circumferentiale ale corpurilor vertebrali.

  Canalul vetebral sau rahidian rezulta din suprapunerea gaurilor vertebrale. Ele se continua in sus cu cavitatea neurocraniului prin gaura occipitala, iar in jos se deschide prin hiatisul sacrat. El urmareste toate inflexiunile coloanei vertebrale. Diametrele canalului vertebral variaza.

  Ele sunt mai mari in regiunea cervicala si lombara, in raport cu mobilitatea mai mare a coloanei vertebrale, in aceste regiuni.

 

    4     Importanta functionala a coloanei vertebrale

  Coloana vertebrala indeplineste un triplu rol: static, mecanic si protector.

  Rolul static – in statiunea verticala coloana vertebrala transmite bazinului si de aici membrelor inferioare, prin intermediul sacrumului, toata greutatea capului, trunchiului si membrelor superioare. Presiunea pe care ea o suporta este din ce in ce mai mare de sus in jos. Curburile sagitale au rol important in marirea rezistentei coloanei vertebrale.

  Rolul mecanic – coloana vertebrala este formata din piese articulate intre ele, ce sunt mobilizate de muschii santurilor vertebrale, fiind astfel antrenata in miscari numeroase si variate ale corpului.

  Rolul de protectie – coloana vertebrala contine in canalul rahidian: maduva spinarii,radacinile nervilor spinali si meningele.

    5    Explorarea manuala a coloanei vertebrale

-          Procesele spinoase se pot explora cu usurinta mai ales in timpul flectarii trunchiului: procesul spinos al axisului este la 5-6 cm,sub protuberanta occipitala externa;procesul spinos C7 se exploreaza foarte usor la limita dintre coloana cervicala si toracala;procesul spinos T8 este la nivelul liniei care uneste varful celor doua scapule,iar la procesul spinos L 4 aste la nivelul liniei care uneste portiunile cele mai inalte ale crestelor iliace.

-          Creasta sacrata se palpeaza cu usurinta, iar in plica interfesiera se palpeaza hiatusul sacrat, coarnele sacrumului si coccisului.

-          Procesul transvers al atlasului se poate palpa imediat sub varful mastoidei, inaintea marginii anterioare a sterno-cleido-mastoidianlui.

-          Procesul transvers al vertebrei C6  se poate palpa in dreptul cartilajului cricoid, la aproximativ 6 cm deasupra articulatiei sterno-claviculare.

-          Arcul anterior cu tuberculul anterior al atlasului se pot palpa prin tact faringian, dupa o prealabila anestezie a valului palatin. Tot prin cavitatea bucala si faringe se simte si corpul axisului, precum si corpul celei de a 3-a vertebre cervicale. Daca subiectul executa miscari de rasucire ale gatului, se pot palpa masele laterale ale atlasului si procesele transverse ale axisului.

1.6     Musculatura spatelui

   Muschii posteriori ai trunchiului se grupeaza in muschii spatelui si muschii cefei. Musculatura profunda a coloanei vertebrale este inervata de ramurile posterioare ale nervilor spinali

Principalii muschii ai spatelui si ai cefei sun grupati dupa cum urmeaza in tabelul urmator :

Muschiul

Origine

Insertie

Actiune

Inervatie

Trapez (are la baza coloana vertebrala si varful la humerus)

Pe apofizele spinoase ale vertebrelor cervicale si toracice

Pe clavicula, acromion si spina scapulei

Cand ia punct fix pe coloana ridica umarul, cand ia punct fix pe centura scapulara inclina capul

Nervul accesor

2. Marele dorsal (cel mai lat muschi al corpului

Pe procesele spinoase ale ultimilor 6 vertebre toracale, ale vertebrelor lombare

Pe humerus (santul intertubercular)

Cand ia punct fix pe coloana coboara bratul. Cand ia punct fix pe insertie ridica toracele

Plexul brahial

3. Ridicator al scapulei

Pe procesele transverse ale vertebrelor cervicale

Pe unghiul superior al scapulei

Ridica scapula cand ia punct fix pe coloana,iar cand ia punct fix pe scapula inclina coloana

Plexul cervical si brahial

4. Romboid

Pe procesele spinoase ale vertebre cervicale si primelor vertebre toracice

Pe marginea mediala a scapulei

Apropie scapula de coloana

Plexul brahial

5. Dintat posterior si superior

Pe procesele spinoase C7, T1, T2, T3

Pe coastele 2-5

Ridica coastele, fiind inspirator

Nervii intercostali

6. Dintat posterior si inferior

Pe procesele spinoase T11, T12 siL1,L2

Pe ultimele 4 coaste

Coboara coastele, fiind expirator

Nervii intercostali

7. Spenius al capului si al gatului

Pe procesele spinoase C7

T 1-T3

Spleniusul capului, pe occipital si pe mastoida ; spleniusul gatului

in contractie bilaterala sunt extensori ai capului. in contractie unilaterala inclina capul

Plexul cervical

7   Testarea clinica musculoarticulara a coloanei vertabrale

            Cele 24 de vertebre (fara sacru) se articuleaza intre ele printr-un  dublu sistem articular :

a)     articulatia discovertebrala, formata din din corpurile vertebrale si discul firos, constituie o amfiartroza cu 5 grade de libertate :

-          miscari de flexie-extensie in jurul unui ax transversal ;

-          miscari de inclinare laterala in jurul unui ax sagital ;

-          miscari de rotatie in jurul unui ax vertical ;

-          miscari de alunecare pe axe paralele ale corpurilor vertebrale ;

-          miscari de indepartare si apropiere intre doua vertebre, datorita elasticitatii discului.

Discurile vertebrale sunt legate prin ligamente vertebrale commune anterior si posterior.

b)     articulatia apofizelor posterioare sunt alcatuite de suprafetele apofizelor articulare intre doua vertebre – cate doua articulatii pentru fiecare vertebra . Sunt artrodii care permit doar simple alunecari anterioare, posterioare sau laterale. Aceste articulatii sunt invelite de un aparat capsuloligamentar.

Structura osoasa rigida dintre cele doua tipuri de articulatii obliga la o participare sincrona a lor in timpul miscarii  care se realizeaza de la un etaj la altul, amplificandu-se pe masura ce intra in actiune tot mai multe niveluri.

      Pozitia zero a coloanei este cea realizata in ortostatism, in rectitudine avand ca repere:

-          verticala firului cu plumb, care cade de la protuberanta occipitala de-a lungul spinelor vertebrale, in santul interfesier si intre cele doua maleole interne;

-          linia dintre varfurile scapulelor si linia bricheta, care sunt orizontale si paralele;

-          occipitul, zona dorsala medie, fesele si tendoanele, care sunt tangente in vertical;

-          verticala care trece prin tragus, prin fata anterioara a umarului, marginea inferioara a marelui trohanter, marginea externa a piciorului, la nivelul liniei Chopart.

        Aprecierea miscarilor coloanei se face pornind de la pozitia zero si flexand bazinul, fapt deosebit de dificil datorita miscarilor in articulatiile coxofemurale. Numai in sezand se poate considera ca bazinul este mai mult sau mai putin fixat.

        Pe de alta parte, mobilitatea coloanei variaza foarte mult in functie de varsta, ”normalitatile” amplitudinilor de miscare  nefiind standardizate in corelatie cu acest important perimetru.

Tehnica si instrumentele de masurat sunt si ele variabile.

7.1  Testarea coloanei cervicale

De electie, pozitia pentru testare este in ortostatism sau sezand.

1.      Flexia masoara 30-45s, din care 20s in articulatia atlantooccipitala. Se apreciaza, fie dupa distanta menton-stern(gura fiind inchisa)- normal mentonul putand atinge sternul, fie cu goniometrul, luand ca reper linia dintre lobul urechii si comisura gurii(bratul fix este plasat orizontal, bratul mobil urmeaza miscarea acestei linii)

2.      Extensia masoara 35-45s, din care 30s in articulatia atlantooccipitala. Se asoara in acelasi mod ca si flexia.

3.      Lateralitatea (flexia laterala, inclinarea laterala) masoara 40-45s din care 15-20s in atlantooccipitala. Se apreciaza prin unghiul format intre linia arcadelor  cu linia orizontala a umerilor sau prin distanta dintre acromion si tragus (umerii ramanand pe o linie orizontala).

4.      Rotatia masoara 45-70s(fara participarea articulatiei atlantooccipitala). Se apreciaza prin unghiul format de linia care trece prin cele doua conducte auditive externe, in pozitia zero, cu linia care trece prin aceleasi repere dupa executarea rotatiei.

Atentie :

-          capul sa nu fie flectat sau extins

-          umerii sa ramana pe linia initiala , sa nu se roteasca si ei. Exista si un goniometru special (Ciba) pentru masurarea rotatiei cervicale.

5.  Circumductia este o miscare combinata din cele patru miscari.

7.2  Testarea coloanei dorsolombare

Aprecierea exacta este posibila doar prin radiografii. Corectitudinea unei masuratori cu goniometrul este indoielnica.

 Flexia masoara 80s – 90s  din care 50s din coloana dorsala si 40s din cea lombara. Se apreciaza astfel :

-          masurand distanta degete-sol ;

-          masurand distanta degetul lII – haluce ;

-          masurand cu un metru panglica distanta  dintre C7 si S1 ;

 2. extensia este mai mult limitata 20s-30s si aproape imposibil de masurat clinic. Se poate incerca masurarea cu goniometrul.

 3. Lateralitatea apreciata la 20s-35s poate fi masurata astfel :

  -   punctul de pe fata laterala a membrului inferior pe care il atinge varful degetului III ;

  -   cu goniometrul : bratul fix pe linia spinelor, orientat intre S1 si C7, bratil mobil urmeaza linia dupa inclinare ;

 4. Rotatia masoara 30-45s pe fiecare parte si se apreciaza prin unghiul format intre linia umerilor ti linia bricheta a pelvisului.

Considerand rahiusul in ansamblu, miscarile maxime pe care le poate realiza sunt :

              - flexie           110-l35s

              - extensie         50-75s

              - lateralitate      60-80s

              - rotatie             75-l05s         

Pozitia de functionare a coloanei corespunde pozitiei zero, cu coloana facand curburile fiziologice – cervicala (36s), dorsala (35s), lombara (50s) – calculate radiologic pe baza inclinarii platourilor vertebrale.



Galerie de imagini si poze medicale: coloana vertebrala


imagine cu coloana vertebralaimagine cu coloana vertebrala imagini coloana vertebralaimagini coloana vertebrala poza despre coloana vertebralapoza despre coloana vertebrala


Alte materiale medicale despre: Coloana vertebrala

In acest capitol vom include unele programe de gimnastica medicala selectiva, cu o larga aplicativitate, in reabilitarea afecţ [...]
Cele treizeci si trei de vertebre ale coloanei, pe langa faptul ca ne mentin organismul in pozitie verticala, au si alte functii importante. [...]
In acest capitol vom include unele programe de gimnastica medicala selectiva, cu o larga aplicativitate, in reabilitarea afecţ [...]

Despre coloana vertebrala

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Aparatul digestiv
    Anatomia inimii
    Aparatul cardiovascular
    Creierul
    Anatomie ginecologica
    Patologia traheo bronsica
    Patologia esaofagiana
    Patologia cervicala
    Anatomia urechii
    Membrul inferior
    Membrul superior
    Coloana vertebrala
    Sistemul muscular
    Craniul
    Aparatul renal
    Sangele
    Sistemul nervos
    Sistemul osos

    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat


    Vezi toate intrebarile
    Copyright © 2010 - 2014 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
    Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
    Termeni si conditii -
    Confidentialitatea datelor - Contact