eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Aparatul cardiovascular

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » ANATOMIE » aparatul cardiovascular

Insuficienta aortica

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Insuficienta aortica

Advertisements


inchiderea defectuoasa a valviilolor aortice in timpul diastolei permite refluarea unei cantitati variabile de singe din aorta in ntriculul sting, constituind "insuficienta aortica".
Aceasta valvulopatie este de obicei bine .tolerata un timp indelungat, permitind o activitate fizica uneori chiar intensa. Dupa un timp, bolnavul isi simte bataile violente ale inimii si ale arterelor, la eforturi chiar moderate.
Diagnosticul pozitie. La inspectia generala se observa "dansul arterial", o pulsatie arteriala foarte accentuata, in special la vasele gitului, uneori si la aorta abdominala. La palpatie, socul apexian este puternic, se simte pe o suprafata mai mare, iar sediul este de obicei coborit in spatiul al Vl-lea kitercostal sau chiar in spatiul al VH-lea.
La auscultatie, in focarul aortic se aude un suflu diasitolie dulce, aspirati v, cu maximum imediat dupa zgomotul II, cu o intensitate des-creseinda catre sfirsitul diastolei. Suflul se proa catre virf, pe marginea stinga a sternului, uneori cu o intensificare in regiunea apexiana (suflu in esarfa). Alteori, suflul se aude cel mai bine pe marginea stinga a sternului, cu iradiere catre baza apendicelui xifoid. In loc de focarul de auscultatie aortic clasic, suflul se poate auzi mai bine in spatiul al III-lea intercostal parasternal drept. in formele cu eetazie aortica, suflul se aude mai bine in spatiul al II-lea sau chiar in spatiul 1 intercostal drept. Pozitia cea mai buna pentru auscultatia suflurilor aorte; este cu bolnavul ridicat in picioare sau in pozitie sezind, putin aplecat inainte, in expiratie. intr-un numar de cazuri se aude in regiunea vir-fului o uruitura diastolica foarte asemanatoare celei din stenoza mitrala, numita uruitura Flint, Se presupune ca uruitura Flint este determinata de 0 stenoza relativa a mitralei datorita sangelui care refloeaza din aorta in ntriculul sting. in sfirsit se poate auzi un scurt suflu sistolic la aorta. in cazuri de insuficienta aortica pura.
Dilatatia ntriculului sting determina marirea inelului vali mitrale, cu realizarea unei insuficiente mitrale functionale, care explica suflul sistolic apical ce se poate auzi uneori.


Fonocardiograma este utila pentru ca precizeaza caracterul des crescendo al acestui suflu, care se situeaza imediat in continuarea zgomotului II.
Tensiunea arteriala este caracterizata printr-o crestere a presiunii diferentiale, de obicei cu scaderea tensiunii minime si mai rar printr-o crestere a maximei. Aceasta diferentiala este cauza batailor exagerate ale arterelor, a "pulsului capilar". Pulsul este amplu, saltaret si depre sibil. Alura ntriculara este crescuta chiar in stadiul compensat.

La examenul radiologie al inimii in pozitie postero-anterioara se remarca marirea ntriculului sting, miscarile inimii au o amplitudine mare, impreuna cu expansiunea crescuta a aortei. Ventriculul sting
hipertrofiat se evidentiaza prin masurarea sagetii acestuia, ca si prin marirea arcului inferior sting. In stadiile foarte inaintate, de insuficienta cardiaca globala, se maresc si cavitatile drepte ale inimii. Electrocardiografie, aspectul este normal in insuficienta aortica moderata si in stadiile incipiente. Dupa un timp apar semnele de hipertrofie ntriculara dreapta. In formele cu interesare aortica se pot observa si modificari ale undei T si ale segmentului S-T. Angiografia precizeaza o insuficienta aortica cind cateterul introdus pe cale arteriala (de-obiteei artera huimerala) este impins retrograd pina ajunge in portiunea initiala a aortei. Substanta de contrast injectata in aorta deasupra vallor sigmoidiene patrunde in ntriculul sting, o data ou regurgitatea singelui.
Diagnosticul etiologic. Cea mai importanta este insuficienta aortica de origine reumatismala. Apare la tinerii care au avut o infectie reumatica. Forma aceasta reumatismala are cateva caracteristici care au justificat numele de boala Corrigan ; aceasta forma apare la tineri cu artere elastice, asa incit aici tensiunea diferentiala este mare, in special cu minima foarte scazuta, uneori nedeterminabila. Frecnt este asociata si o stenoza aortica, al carei suflu sistolic este mai aspru. Dupa mai mult timp de evolutie se produc depuneri calcare p-i valle aortice, vizibile radiologie si de o mare valoare diagnostica. De ademenea. in forma Corrigan suflul sistolic se aude mai bine in spatiile al III-lea

• al IV-lea intercostal sting. Pulsul este rapid si amplu.
Insuficienta aortica sifilitica apare de obicei la un individ de peste 40 de ani, care a avut infectia luetica anterior, cu seroreactii actuale negati sau poziti. Procesul intereseaza fata aortica a vallor si aorta initiala, care este ectaziata, alungita si cu opacitate omogen marita radiologie Virsta mai inaintata a bolnavilor si procesul de ateroscleroza scad elasticitatea arterelor, avind ca rezultat o crestere a tensiunii arteriale maxime, cea minima raminind la nilul anterior. Pulsul nu are totdeauna caracterul amplu si depresibil. Boala TIodgson, cum se mai numeste insuficienta aortica sifilitica, evolueaza frecnt cu dureri angi-noase si modificari ECG corespunzatoare. Acest fapt se explica prin aortita ostiala luetica, care impiedica un flux sanguin coronarian suficient.
Anamneza, seroreactiile poziti permit diagnosticul, fapt foarte important pentru tratament. La bolnavi cu ateromatoza pronuntata, ate-romul poate cuprinde valle sigmoide, favorizind depuneri calcare care vor aa ca rezultat o incompleta inchidere a acestor val si deci o insuficienta aortica. Si in acest caz vom aa tabloul clinic din boala Hodgson, cu semne periferice de ateroscleroza.


Se crede ca traumatismele toracice directe ar putea provoca o insuficienta aortica traumatica.
Insuficienta aortica functionala, prin dilatarea inelului fibros al aparatului valvular este foarte rara si apare doar in hipertensiuni arteriale mari sau in procese ateromatoase avansate.
Dignosticul diferential se va face in primul rind cu toate afectiunile care pot determina un suflu diastolic la baza inimii. Primul diagnostic diferential se face cu insuficienta pulmonara al carui suflu diastolic nu poate fi diferentiat uneori de cel aortic nici prin localizare, iradiere si nici prin caracterele suflului (dulce, aspirativ, descrescendo). Pentru insuficienta pulmonara va pleda existenta unei afectiuni care evolueaza cu hipertensiunea pulmonara, lipsa simptomelor si semnelor arteriale periferice din insuficienta aortica. Radiologie se de dilatatia arterei pulmonare, pulsatii ample ale arterei pulmonare si ale vaselor din hil si nu se vad modificarile descrise ca tinind de insuficienta aortica. Electrocardiograma va arata o deviatie axiala dreapta sau o hipertrofie ntriculara dreapta.
loul arterelor periferice, cu dans arterial, puls capilar si tensiunea diferentiala mare pune probleme diagnostice dificile. Canalul arterial, sunturile arterionoase pot determina acelasi aspect periferic, a carui cauza insa nu este insuficienta aortica.


Galerie de imagini si poze medicale: insuficienta aortica


imagine cu insuficienta aorticaimagine cu insuficienta aortica imagini insuficienta aorticaimagini/poza insuficienta aortica


Alte materiale medicale despre: Aparatul cardiovascular


loading...



DEFINITIA Insuficienta renala acuta (IRA) se produce in conditiile suprimarii bruste, complete si potential reversibile a functiei renale, [...]
Modificarile functiei cardiace au rasunet asupra rinichiului, caci acesta este principalul sediu de reglare a volumelor lichidiene. Dar modificarile i [...]
Afectarile hepatice grave sint insotite de modificari renale, care pot fi organice sau functionale. O glomerulonefrita membranoproliferativa cu depoz [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre aparatul cardiovascular

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Aparatul digestiv
    Anatomia inimii
    Aparatul cardiovascular
    Creierul
    Anatomie ginecologica
    Patologia traheo bronsica
    Patologia esaofagiana
    Patologia cervicala
    Anatomia urechii
    Membrul inferior
    Membrul superior
    Coloana vertebrala
    Sistemul muscular
    Craniul
    Aparatul renal
    Sangele
    Sistemul nervos
    Sistemul osos



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    loading...

    Vezi toate intrebarile