eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Aparatul cardiovascular

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » ANATOMIE » aparatul cardiovascular

Inima - alcatuirea inimii - schema structurii inimii

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements

Inima

Alcatuirea inimii (. 6. si tab. 24.).

Inima este un organ musculos cavitar, de forma si dimensiunile unui pumn inchis. Are greutatea intre 250—300 g si este situata in mediastin* (. 3.4). Este divizata in patru camere: doua atrii si doua ventricule. Acestea comunica intre ele, pe fiecare parte, prin ori­ficiile atrioventriculare prevazute cu valvule unidirec­tionale. Cele doua jumatati ale inimii sunt separate prin septul atrioventricular.

Invelisul inimii este constituit din pericard, cu rol de protectie mecanica a inimii.

Peretele cardiac este alcatuit din trei straturi:

 stratul extern, epicardul;

 stratul mijlociu, miocardul, alcatuit din tesut mus­cular striat de tip cardiac;

 stratul intern, endocardul, membrana epiteliala care tapeteaza la interior camerele inimii si se con­tinua cu endoteliul vaselor mari.

. 6. Alcatuirea inimii: 1. apex; 2. perete interventricular; 3. miocard; 4. cordaje: 5. ventricul stang; 6. valvula bicuspida; 7. atriu stang; 8. vene pulmonare; 9. artera pulmonara stanga;  crosa aortica; 11. artere carotide; 12. artera pul­monara dreapta;  13. vena cava superioara; 14. orificiile arterelor coronare; 15. valvule sigmoide; 16. orificiul venei coronare; 17. atriu drept:; 18. valvula tricuspida; 19. ventricul drept; 20. vena cava inferioara;  21. aorta.

. 7. Tesutul nodal: 1. nodul sinoatrial; 2. nodul atrio­ventricular; 3. fascicul Hiss; 4. retea Purkinje; 5. ventricul stang; 6. vena cava inferioara; 7. ventricul drept; 8. atriu drept; 9. vena cava superioara;  crosa aortica; 11. vene pulmonare; 12. atriu stang.

Miocardul, muschiul cardiac, este format dintr-o retea de fibrele - diete ep baza de fibre" class="text">fibre musculare inserate pe un schelet fibros. Musculatura atriilor este mai subtire si independenta structural de musculatura ventriculara.

Fibrele musculare, cu diametrul de 10—20 μ si lungimea de 30—60 μ , bogate in mitocondrii si miofibrile cu striatii, au nucleu unic, situat central si functioneaza ca un sincitiu. Ele constituie miocardul adult, in grosimea acestuia se afla miocardul embrionar, singu­ra legatura musculara intre atrii si ventricule si, in acelasi timp, sistemul excitoconductor cardiac sau tesutul nodal.

Tesutul nodal (. 7.), alcatuit din nodulii sinoatrial si atrioventricular, fasciculul Hiss si reteaua Purkinje, constituie „sistemul de comanda al inimii'.

Vascularizatia miocardului. Vascularizatia arteriala se realizeaza prin doua artere coronare cu ramificatii neanastomozate*. In cazul blocarii circulatiei pe una din ramuri (datorita unui cheag de sange sau a unui spasm* arterial), teritoriul nevascularizat se necro­zeaza* si se produce infarctul miocardic. Vasculari­zatia venoasa de revenire se realizeaza prin venele coronare, care conflueaza in sinusul coronar ce se deschide in atriul drept.

Inervatia inimii este intrinseca, asigurata prin activi­tatea sistemului excitoconductor propriu, si extrinseca, asigurata de SNV prin nervii cardiaci, simpatici si prin nervii vagi, parasimpatici.

Tab. 24. Schema structurii inimii.

CAVITATI

CARDIACE

VASE AFERENTE Sl EFERENTE

COMUNICARE

SANGE

Atriul drept

—2 vene cave: superioara si inferioara

—sinusul coronar

—orificiul atrio-ventricular

 drept cu valvula tricuspida

—neoxigenat

din corp

Ventriculul drept

— artera pulmonara cu 3 valvule

Atriul stang

— 4 vene pulmonare

—orificiul atrio-ventricular

 

—oxigenat de la

Ventriculul stang

— artera aorta cu valvule

stang cu valvula bicuspida

plamani


Proprietatile miocardului. Proprietatile mio­cardului sunt comune cu ale muschilor striati scheletici (excitabilitatea, conductibilitatea, contractilitatea) si proprii (automatismul).

a) Excitabilitatea este proprietatea miocardului de a raspunde maximal la stimuli care egaleaza sau depasesc valoarea prag. Aceasta reprezinta legea „tot sau nimic'. Inima este excitabila numai in faza de relaxare (diastola), iar in sistola se afla in stare refrac­tara absoluta si nu raspunde la stimuli. Aceasta reprezinta legea neexcitabilitatii periodice a inimii'.

b) Automatismul reprezinta proprietatea tesutului nodal de a se autoexcita ritmic. Mecanismul se bazeaza pe modificari ciclice de depolarizare si repolarizare ale membranelor celulelor acestuia. Ritmul cardiac, 70—80 batai/minut, este determinat de nodulul sinoatrial si poate fi modificat de factori externi. Caldura, influentele simpatice, adrenalina, noradrenalina determina tahicardie*. Frigul, influentele parasim-patice si acetilcolina determina bradicardie*.

c) Conductibilitatea este proprietatea miocardului de a proa excitatia in toate fibrele sale. Impulsurile generate automat si ritmic de nodului sinoatrial se proa in peretii atriilor, ajung la nodulul atrioventricular si, prin fasciculul Hiss si reteaua Purkinje, la tesu­tul miocardic ventricular. Tesutul nodal genereaza si conduce impulsurile, iar tesutul miocardic adult raspunde prin contractii.

. 8. Ciclul cardiac: 1. contractii atriale; 2. contractii ven­triculare; 3. contractia inimii; 4. repausul inimii; 5. zgomote (I. sistolic, II. diastolic); 6. deschiderea valvulei atrioventriculare; 7. deschiderea valvulei sigmoide; 8. E.K.G.


d) Contractilitatea este proprietatea miocardului de a raspunde la actiunea unui stimul prin modificari ale dimensiunilor si tensiunii. Astfel, in camerele inimii se produce o presiune asupra continutului sangvin si are loc expulzarea acestuia. Forta de contractie este mai mare in ventricule decat in atrii, iar cea mai mare este in ventriculul stang. Contractiile miocardului se numesc sistole, iar relaxarile, diastole.

Contractia miocardului este similara, in esenta, cu cea a musculaturii scheletice. Miocardul necesita un aport mare de oxigen, deoarece, spre deosebire de musculatura scheletica, nu face „datorie de oxigen'.

Ciclul cardiac este format dintr-o sistola si o diastola. La un ritm de 75 batai/min, ciclul cardiac dureaza 0,8 s. Intre sistola atriala si cea ventriculara este o diferenta de 0,1 s datorita intarzierii proarii impulsului de la nodu­lul sinoatrial la cel atrioventricular (. 8. si 9.).

Ciclul atrial:      0.1 s (sistola) + 0,7 s (diastola)

Ciclul ventricular: 0,3 s (sistola) + 0,5 s (diastola)

Contractia inimii: atrii + ventricule 0,4 s

Relaxare: atrii + ventricule = diastola generala 0,4 s

Valori masurabile in ciclul cardiac:

Debitul sistolic  = volumul de sange expulzat de inima intr-o sistola, aproximativ 75 ml.

Debitul cardiac = volumul de sange trimis in orga­nism/minut = debitul sistolic x frecventa cardiaca 75 x 75 ≈ 5,5 l/min,

Travaliul cardiac = lucrul mecanic al inimii in sistola = volumul sistolic x presiunea arteriala medie = 75 ml x 100 mmHg,

Ciclul cardiac este insotit de manifestari acustice, mecanice si electrice a caror cunoastere permite apre­cierea starii de sanatate a organismului, in general, si a functionarii normale a inimii, in special.

a) Manifestarile acustice sunt reprezentate de cele doua zgomote cardiace (. 9.):

zgomotul sistolic (I), produs de inchiderea valvulelor atrioventriculare si de sistola ventriculara; este mai lung si de tonalitate joasa;

zgomotul diastolic (II), produs de inchiderea valvulelor semilunare ale arterei aorte si ale arterei pulmonare; este scurt si ascutit.

b) Manifestarile mecanice sunt:

socul apexian, care se percepe ca o „lovitura' a varfului inimii in spatiul V intercostal stang, in sistola;

pulsul arterial, unda de distensie a peretelui arte­rial, provocata de variatiile ritmice ale presiunii sangvine, determinate de contractiile cardiace; este masurabil in orice punct unde o artera (de obicei, artera radiala) poate fi compresata pe un osos.

c) Manifestarile electrice, variatiile biocurentilor de depolarizare si repolarizare a miocardului, se inre­gistreaza sub forma electrocardiogramei (EKG), folo­sita frecvent in explorarile medicale (. 8.).




Alte materiale medicale despre: Aparatul cardiovascular

Prin anii 1960, medicii redescopereau un adevar cunoscut din vechime: mancarea multa si grasa si lipsa miscarii, leneveala, doar ele, fara alt ajutor, [...]
Acest capitol nu face decat sa sintetizeze cele spuse mai inainte, deoarece, cand am vorbit despre alcatuirea anatomica a inimii, fiecare componenta a [...]
Explorarea inimii prin raze X este, ca si electrocardio-grafia, veche de un secol. Roentgen, descoperitorul razelor X (sau Roentgen), a observat ca te [...]

Despre aparatul cardiovascular

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Aparatul digestiv
    Anatomia inimii
    Aparatul cardiovascular
    Creierul
    Anatomie ginecologica
    Patologia traheo bronsica
    Patologia esaofagiana
    Patologia cervicala
    Anatomia urechii
    Membrul inferior
    Membrul superior
    Coloana vertebrala
    Sistemul muscular
    Craniul
    Aparatul renal
    Sangele
    Sistemul nervos
    Sistemul osos

    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat

    Vezi toate intrebarile
    Copyright © 2010 - 2014 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
    Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
    Termeni si conditii -
    Confidentialitatea datelor - Contact