eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Anatomia urechii

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » ANATOMIE » anatomia urechii

Anatomie clinica a urechii: urechea externa, medie si interna

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements

ANATOMIA CLINICA

 

 1 URECHEA EXTERNA

Se compune din pavilionul urechii si conductul auditiv extern.

Pavilionul este o plica tegumentara cu schelet fibro-cartilaginos inserata pe fata laterala a craniului sub un unghi de aproximativ 350. Fata externa a pavilionului prezinta o depresiune centrala, denumita conca, in care se deschide conductul auditiv extern. In fata concai se afla proeminenta cartilajului cu numele de tragus. Posterior de conca se gaseste proeminenta antitragusului. Pavilionul este circumscris de o bordura cu numele de helix, iar in interiorul helixului proemina o cuta cartilaginoasa - antihelixul. Acesta se bifurca in partea superioara pentru a forma foseta triunghiulara. De partea inferioara a pavilionului atarna o plica cutanata, lobulul. Inervatia pavilionului se face din plexul cervical superficial, nervul auriculo-temporal, dar si din ramul senzitiv al nervului facial (la nivelul concai). Vasele sunt subtiri si au un traiect lung pana la helix.

Conductul auditiv extern

este un canal de aproximativ 25 mm lungime, asezat aproape perpendicular pe fata laterala a craniului. Canalul nu este rectiliniu, ci descrie forma literei S atat in orizontal, cat si frontal. Largimea sa este de aproximativ 10 mm la adult, cu exceptia portiunii mijlocii, mai ingusta, denumita istm. Scheletul conductului auditiv extern este cartilaginos in jumatatea externa si osos in cea interna (osul timpanal pentru peretii anterior, inferior si posterior si scuama temporalului pentru peretele superior). Raporturile superioare ale conductului sunt cu endocraniul (fosa cerebrala mijlocie), cele anterioare cu articulatia temporo-mandibulara, inferior se invecineaza cu glanda parotida si posterior cu apofiza mastoida. Conductul este captusit cu tegument, care in partea externa are fire de par si glande sebacee transformate in glande ceruminoase. Inervatia conductului se face cu ramuri din aceiasi nervi ca ai pavilionului, in plus apare un ram din nervul vag (care explica reflexul de tuse ce se produce cand curatam conductul).

2 URECHEA MEDIE

Se compune din casa timpanului (tympanum) si cavitatile anexe (trompa lui Eustachio si apofiza mastoida).

Casa timpanului este o cavitate de forma unei lentile biconcave, situata la extremitatea profunda a conductului auditiv extern. Peretii sai sunt ososi: cel superior (tegmen tympani) separa casa timpanului de fosa cerebrala mijlocie; peretele anterior vine in raporturi cu articulatia temporo-mandibulara iar in partea sa superioara se deschide trompa lui Eustachio; peretele inferior se invecineaza cu golful venei jugulare, iar cel posterior cu apofiza mastoida si canalul lui Fallopio, pe unde trece nervul facial. In partea superioara a peretelui posterior se gaseste orificiul de comunicare cu cavitatile apofizei masoide (aditus ad antrum). Peretele extern al casei timpanului este format de membrana timpanica si de un zid osos in partea superioara (zidul atical). Membrana timpanica obtureaza partera interna a conductului auditiv extern. Forma ei este aproape rotunda, are culoare cenusie stralucitoare, este translucida. Membrana timpanica are o pozitie oblica de sus in jos si dinafara inauntru, sub un unghi de 45˚, nu este a, ci conic concava cu varful in partea centrala (umbo). Insertia membranei se face prin intermediul unui ligament (ligamentul lui Gerlach) pe peretele anterior, inferior si posterior, intr-un sant al osului timpanal (sulcus). La extremitatile sale, ligamentul lui Gerlach paraseste contactul cu osul si se rasfrange spre mijocul membranei, pentru a se insera pe manerul ciocanului: se formeaza astfel doua ligamente timpano-maleare, anterior si posterior. Manerul ciocanului este inserat in stratul fibros al  membranei si coboara oblic de sus in jos si dinainte inapoi pana la mijloc, unde se gaseste umbo. Ligamentul Gerlach si cele timpano-maleare delimiteaza partea fibroasa a membranei timpanice, denumita pars tensa si care reprezinta 4/5 din suprafata. Partea superioara a membranei timpanice are un strat fibros slab reprezentat, este situata deasupra scurtei apofize a ciocanului si poarta numele de pars flaccida sau membrana lui Shrapnell. La otoscopie, lumina proiectata se rasfrange desenand un triunghi luminos (a lui Politzer), situat antero-inferior.

Peretele intern al casei timpanului vine in raport cu urechea interna. Pe suprafata lui se remarca o proeminenta centrala denumita promontoriu. Deasupra si inapoia promontoriului se gaseste fereastra ovala (fenestra vestibuli), inchisa de talpa osisorului denumit scarita (stapes). Inapoia si dedesubtul promontoriului se gaseste fereastra rotunda (fenestra cochleae), inchisa de o membrana elastica. Deasupra ferestrei ovale proemina canalul lui Fallopio si canalul semicircular extern.

In interiorul casei timpanului se gasesc cele trei osisoare ale urechii medii: ciocanul (malleus), nicovala (incus) si scarita (stapes). Osisoarele se articuleaza intre ele in ordinea descrisa. In urechea medie se gasesc doi muschi (muschiul scaritei si muschiul ciocanului) si nervul coarda timanului (chorda tympani) care traverseza cavitatea. De la peretii ososi pana la formatiunile ce constituie continutul casei timpanului (osisoare, muschi si nervi) se intind mezouri membranoase ce imenteaza cavitatea. Se creeaza astfel un diafragm care separa partea superioara a casei timpanului intr-un timent denumit atica (sau epitympanum), de partea inferioara, denumita atrium (sau mezotympanum). Prin raporturile stranse cu endocraniul, atica prezinta o deosebita importanta in patologia urechii. Mucoasa urechii medii este de tip respirator. Inervatia casei timpanului este asigurata in principal de nervul lui Jacobson, ram din nervul glosofaringian.

Trompa lui Eustachio este un conduct care face comunicarea intre casa timpanului si peretele lateral al rinofaringelui. Jumatatea timpanica a trompei are schelet osos si un istm de numai 1 mm2 diametru, iar jumatatea faringiana are schelet cartilaginos si un muschi care, prin contractia sa in timpul deglutitiei, deschide trompa (muschiul peristafilin extern sau tensor veli) .

Apofiza mastoida are o structura osoasa si se gaseste inapoia casei timpanului si a conductului auditiv extern. Forma este aproximativ piramidala, cu varful in jos. Raporturile apofizei mastoide sunt: anterior cu casa timpanului, superior cu fosa cerebrala mijlocie, intern cu fosa cerebeloasa si sinusul venos lateral. Osul apofizei mastoide este gaunos, sub corticala compacta se gaseste un sistem de celule aerate care comunica intre ele si in final cu celula cea mai mare, antrul, care se deschide in casa timpanului. In conditii patologice, aceste celule pot fi reduse ca numar sau pot lipsi, mastoida devenind compacta.


  3 URECHEA INTERNA

Urechea interna este situata in stanca osului temporal, in niste cavitati ce poarta numele de labirintul osos, inconjurat de un os compact de origine embrionara (capsula otica). Partea anterioara a acestor cavitati, cochleea, are rol in auz, iar partea posterioara constituie segmentul periferic al analizorului vestibular.

Cochleea este un tub osos care se infasoara ca o spirala in jurul unui ax si are aspectul unei cochilii de melc. Cochleea este impartita de-a lungul in trei canale, printr-o creasta osoasa (lama spirala) care se continua cu membrana bazilara, si prin alta membrana, formata dintr-un singur rand de celule, membrana lui Reissner. Doua canale, umplute cu perilimfa (rampa vestibulara sau scala vestibuli si rampa timpanica sau scala tympani) comunica unul cu celalalt la varful cochleei. Intre cele doua rampe se afla canalul cochlear, umplut cu endolimfa. Canalul cochlear contine organul lui Corti, format in principal din celule neurosenzoriale ciliate inconjurate de terminatiile nervului cochlear. Cilii celulelor ciliate se sprijina cu varful pe o formatiune denumita membrana tectoria. Celulele ciliate sunt tranformatorul energiei mecanice in impuls nervos. Fiecare celula este specializata pentru o anume frecventa.

Labirintul posterior este compus dintr-o cavitate centrala, vestibulul si canalele semicirculare, toate umplute cu perilimfa. In aceste cavitati se gaseste labirintul membranos, format din cule si canale. In cavitatea vestibulului exista doua cule, utricula si saccula, umplute cu endolimfa. Utricula are un element neurosenzorial, numit macula utriculi, asezat pe peretele inferior si pe cel anterior, compus din celule neurosenzoriale ciliate acoperite de o substanta gelatinoasa in care plutesc cristale de calciu (otolitii), care excita cilii prin greutatea lor. Macula sacculei este identica, dar este situata pe peretele intern al acesteia. Canalele semicirculare membranoase le urmeaza pe cele osoase, fiind situat fiecare in alt spatial: canalul semicircular extern este in orizontal, cel posterior este in sagital, iar cel superior este in frontal. Toate canalele se deschid cu ambele capete in utricula, dar la unul dintre capete au o dilatare (ampula) ce contine elementul neurosenzorial format din celule neurosenzoriale acoperite de o caciula de gelatina ce obstrueaza canalul. Miscarile capului formeaza mici curenti de lichid care deplaseza gelatina si creeaza o informatie vestibulara.

  4 SEGMENTUL CENTRAL AL ANALIZORULUI COHLEO-VESTIBULAR

 Ramurile nervului cochlear se aduna formand nervul cochlear, care are pe parcurs ganglionul lui Corti. Nervul strabate conductul auditiv intern si unghiul ponto-cerebelos, impreuna cu nervul vestibular, formand perechea a VIII-a a nervilor cranieni. In sistemul nervos central exista nuclei (care sunt statii de releu) si cai de conducere (nucleii dorsali si ventrali din trunchiul cerebral, oliva bulbara, tuberculii quadrigemeni posteriori, lemniscusul lateral, striile acustice), care ajung la aria centrala (Heschl) si ariile de asociatie situate pe cortexul celei de-a treia circumvolutiuni a lobului temporal.

Nervul vestibular are terminatii ce primesc informatii de la celulele neurosenzoriale ale utriculei, sacculei si de la cele trei canale semicirculare. Pe parcurs, nervul are ganglionul lui Scarpa, apoi ajunge in trunchiul cerebral si se distribuie la cei patru nuclei vestibulari. Acestia au conexiuni multiple: aferente si eferente cu cerebelul, cu nucleul vegetativ al vagului, cu coarnele anterioare ale maduvei spinarii, cu nucleii oculo-motori. Aceste legaturi explica integrarea informatiilor vestibulare in sistemul de echilibru, precum si manifestarile din sindromul vestibular periferic.




Alte materiale medicale despre: Anatomia urechii

Aceasta boala este tot o complicatie dezagreabila a unei imbolnaviri gripale. Cum se explica acest lucru? La nivelul sinusurilor nazale existA [...]
Se intelege prin otita medie si olomasloi-dita inflamatia urechii medii si respectiv a mastoidei, intilnile cel mai frecvent in cursul infec [...]
Aceasta boala este tot o complicatie dezagreabila a unei imbolnaviri gripale. Cum se explica acest lucru? La nivelul sinusurilor nazale existA [...]

Copyright © 2010 - 2017 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre anatomia urechii

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Aparatul digestiv
    Anatomia inimii
    Aparatul cardiovascular
    Creierul
    Anatomie ginecologica
    Patologia traheo bronsica
    Patologia esaofagiana
    Patologia cervicala
    Anatomia urechii
    Membrul inferior
    Membrul superior
    Coloana vertebrala
    Sistemul muscular
    Craniul
    Aparatul renal
    Sangele
    Sistemul nervos
    Sistemul osos




    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat

    Vezi toate intrebarile