eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Anatomia inimii

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » ANATOMIE » anatomia inimii

Activitatea ventriculara

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements
Contractia miocardului ventricular reprezinta principala forta care asigura functionarea aparatului circulator.
Cei doi ventriculi se contracta practic simultan, dar in inregistrari hemodinamice riguroase se constata (.2-l1.) ca sistola VS incepe cu putin inaintea sistolei .
Cresterea tensiunii in peretii ventriculari se instaleaza si evolueaza foarte rapid, existand o anumita viteza optima (dp/dt) pentru conditiile normale de contractie. Aceasta viteza de contractie se modifica atat in cazul tulburarilor hemodinamice produse de CV (in general, in sensul cresterii dp/dt), cat si in cazul leziunilor miocardice asociate (cand dp/dt scade).

1) Sistola ventriculara
Fiecare ventricul are, in sistola, trei faze ale activitatii:
- faza de contractie izometrica (izovolumetrica), intre inchiderea valvulei A-V si deschiderea valvulei arteriale;
- o faza de contractie izotona, in care se produce ejectia ventriculara (adica trecerea sangelui din ventricul in artera); aceasta faza se poate considera formata din doua parti (care se pot observa in . 2-l0):In prima parte se produce ejectia rapida sau ampla (curba de volum a ventriculului scade mai vertical):In a doua parte (ultima) se produce ejectia lenta sau redusa, atenuata (curba de volum a ventriculului se apropie de orizontala):
- o faza de relaxare, care incepe in protodiastola (Wiggers) intre inceputul relaxarii si momentul inchiderii sigmoidelor.


Relaxarea continua si la inceputul diastolei.

Durata fazei totale de ejectie, durata fazelor de contractie izometrica si izotona si raportul dintre faza de preejectie si ejectie se modifica atat din cauze hemodinamice, cat si miocardiopatice.
Prin contractie, volumul cavitatii ventriculare se micsoreaza cu aproximativ 70 cm3, in conditii obisnuite. Volumul de umplere al ventriculului (masurat la sfarsitul diastolei, deci in telediastola) poate creste mult in insuficientele valvulare. Volumul ejectat poate fi si el mai mare, asa cum se va arata ulterior.
Pentru functia ventriculara, geometria ventricului si modificarile acesteia au un rol important.
Contractia ventriculara duce la micsorarea cavitatii ventriculare, ceea ce se face pe contul scurtarii atat a diametrului longitudinal, cat si a celui transversal. De remarcat ca in timp ce varful ventriculului ramine practic in acelasi loc (sau sufera deplasari minime), ul ventil al inimii, care contine orificiul A-V este cel care coboara putin spre varf, fapt care duce la cresierea volumului atriului (.2-l4). O contractie ventriculara mai slaba reduce si umplerea atriala.
De remarcat ca in timpul sistolei ventriculare stangi, efectul principal este reprezentat de ejectia sangelui in aorta, prin calea de iesire (.2-l6.), cu o anumita presiune necesara invingerii rezistentei arteriale periferice si asigurarii debitului - bataie necesar.
Exista insa si un curent, minor din punct de vedere fizic, dar care are consecinte importante in timp; este vorba de un curent dirijat spre spatiul cuprins intre valva mitrala posterioara si portiunea superioara a peretelui VS; acest curent de stress subvalvulware rolul principal de a asigura inchiderea VM, prin impingerea in sus a valvei. in unghiul dintre valva si inelul de insertie, membrana subvarvulara si partea cea mai superioara a peretelui VS, se produc curenti in vartejuri. in aceasta arie de stress izovolumetric (adica din care nu exista cale de iesire) se produc calcifierile valvulare.


2) Diastola ventriculara

Se petrece in mai multe faze:
- faza de relaxare izometrica este cuprinsa intre momentul inchiderii vaivulei sigmoide si cel al deschiderii vaivulei A-V, cand cavitatea ventriculara este "inchisa", dar presiunea scade rapid;
- faza de umplere rapida diastolica care urmeaza dupa momentul deschiderii vaivulei A-V si care asigura aproximativ 75% din volumul intregii umpleri diastolice ventriculare;
- faza de umplere diastolica lenta sau diastaza, in care se produce doar aproximativ 5% din umplerea ventriculara;
- faza sistolei atria/e, amintita mai sus si care asigura aproximativ 20% din umplerea ventriculara.
Umplerea diastolica a ventriculului este o conditie fundamentala a functiei de pompa caci debitul ejectat in sistola urmatoare depinde de 2 factori fundamentali: volumul de umplere si presiunea realizata prin contractie.

De remarcat ca faza de umplere diastolica rapida este cea mai importanta, intrucat asigura cea mai mare parte a volumului de umplere ventriculara.
Diastaza este cea care permite variatiile de frecventa cardiaca, In caz de tahicardie, se scurteaza diastaza, ceea ce practic nu influenteaza umplerea ventriculara. De abia cand tahicardia depaseste un anumit prag, astfel incat scurtarea intregii diastole incepe sa impieteze si asupra fazei de umplere rapida, se va reduce volumul efectiv de umplere al ventriculului si scade debitul cardiac.

3) Caracteristicile functionale ale celor doi ventricull.
Cei doi ventriculul au caracteristici morfologice si functionale diferite (Wiggers, Rushmer).
Cavitatea VS are forma unui cilindru, cu un segment conic spre varf. Cavitatea este inconjurata de un miocard gros, cu un strat important de fibre dispuse circular si spiral in jurul cavitatii (incluzand si septul l-V), iar deasupra este un strat mai subtire care inconjoara in bloc ambii ventriculul.
VS are o arhitectura de pompa de presiune mare, suprafata cavitatii este mica raportata la masa miocardica Reducerea volumului cu o anumita cota este realizata prin contractia unei mari mase de miocard (deci cu o crestere importanta a presiunii).In contractia VS, diametrul cilindrului se scurteaza si de asemenea se scurteaza putin axul lung al cavitatii; varful VS, precum si cea mai mare parte a septului l-V raman in acelasi loc, in timp ce se deplaseaza peretii laterali si coboara ul ventil al inimii.

Prin contractie, volumul cavitatii VS scade proportional cu patratul razei cilindrului.In mod obisnuit, VS este mai putin adaptat pentru a ejecta volume mai mari (asa cum se intampla in caz de IA).
Cavitatea are, in sectiune transversala, forma unei semilune. are o suprafata mult mai mare a peretilor cavitatii in raport cu masa miocardului din pereti. De aceea, o reducere mica a suprafetei cavitatii pompeaza un volum mai mare de sange (ca niste foaie).
Daca VS se dilata mult, peste o anumita limita, asa cum se intampla in IA mai severa, el incepe sa aiba acelasi caractere ca si , crescand raportul dintre suprafata si masa miocardica.



Alte materiale medicale despre: Anatomia inimii


Radioactivitatea, in general si aspectul ei poluant, in special, reprez o problema prioritara si o preocupare responsabila a societatii noa [...]
Orificiul mitral ocupa partea posterioara a membranei aorto-ventriculare (MAV) (fig.2-2, 2-3), care in partea anterioara contine orificiul aortic, iar [...]
Valvulele cardiace functioneaza ca niste supape care asigura fluxul sanguin intr-o singura directie (anterograd). Valvulele au, in timpul inchiderii [...]

Copyright © 2010 - 2017 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre anatomia inimii

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Aparatul digestiv
    Anatomia inimii
    Aparatul cardiovascular
    Creierul
    Anatomie ginecologica
    Patologia traheo bronsica
    Patologia esaofagiana
    Patologia cervicala
    Anatomia urechii
    Membrul inferior
    Membrul superior
    Coloana vertebrala
    Sistemul muscular
    Craniul
    Aparatul renal
    Sangele
    Sistemul nervos
    Sistemul osos


    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat

    Vezi toate intrebarile