eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Anatomia inimii

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » ANATOMIE » anatomia inimii

Anevrismul de aorta - definitie. clasificare. factori de risc. incidenta

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Anevrismul de aorta - definitie. clasificare. factori de risc. incidenta

Advertisements

Definitie. Clasificare. Factori de risc. Incidenta

Anevrismul de aorta se defineste din punct de vedere anatomic ca o dilatatie anormala , permanenta si localizata a peretelui aortic.

Conceptul patologic de anevrism de aorta trebuie deosebit de cel de ectaziem ce poate fi definita ca o dilatare modesta generalizata a aortei ce survine cu varsta. Anevrismul se clasifica in functie de morfologie, etiologie si localizare.

Din punct de vedere morfologic, anevrismele adevarate ale aortei pot fi fuziforme sau saculare. Un anevrism fuziform este cilindric si afecteaza intreaga circumferinta a aortei; un anevrism sacular este o dilatare numai a unei portiuni din peretele aortic, ca o punga cu pereti proprii ce frecvent comunica printr-un gat ingust cu lumenul aortic. Anevrismele fuziforme sunt mai frecvente . Anefrizmele de aorta infrarenala sunt aproape exclusiv fuziforme. Anevrismele de aorta toracica pot fi uneori saculare cu o comunicare relativ ingusta intre cavitatea nevrismala si lumenul aortic. Acest orificiu limitat poate proteja peretele subtire de forta presiunii intratoracice, reducand astfel riscul rupturii. Spre deosebire de cazul anevrismelor fuziforme unde intreaga circumferinta a segmentului dilatat este expusa fortelor de disensie pulsativa in sistola cardiaca.

Anevrismele de aorta se pot clasifica dupa localizare in: toracice, toraco-abdominale si abdominale.

Pseudoanevrismul este  o ruptura aortica autolimitata, in care peretele anevrismului nu este peretele aortic original , ci o masa de tesut conjunctiv si alte structuri ce inconjoara sangele extravazat. Frecvent  peretele pseudoanevrismului, este constituit din adventicea aortica , decolata de media interna. Pseudoanevrismele sunt similare anevrismelor sacciforme , prin orificiul stramt de comunicare cu lumenul .

Disectia aortica a fost multa vreme in mod eronat asimilata cu notiunea de anevrism disecant. Astazi, ea constituie o entitate patologica separata a carei aparitie nu presupune preexistenta obligatorie  a unui anevrism, disectia putandu-se dezvolta si pe o aorta cu calibru normal. Termenul de anevrism disecant poate fi astfel rezervat doar pentru cazul anevrismului complicat cu disectie.

Anevrismul aortic este de patru ori mai frecvent la barbati decat la femei cu varf de incidenta peste 50 de ani. Anevrismul de aorta abdominala constituie 75% din totalul anevrismelor de aorta , fiind aproape exclusiv infrarenale. Prevalenta acestora in populatia generala este de 2.5% si ajunge la 13.5% in populatia cu risc. Un raport recent sugereaza ca cel putin 5.4% din barbatii intre 55 si 74 de ani au un anevrism de aorta abdominala asimptomatic. Pe masura ce populatia imbatraneste, incidenta anevrismelor infrarenale creste si se apreciaza ca 3% dintre pacientii peste 50 de ani , indiferent de sex , vor dezvolta un anevrism infrarenal.

Pacientii cu arteroscleroza coronariana au o prevalenta de 5% , ce se ridica la 10% sau mai mult pentru cei cu boli vasculare periferice.

Anevrismul de aorta este a 13-a cauza de mortalitate in SUA . Aproximativ 0.6% din totalitatea femeilor si 1.2% dintre barbati mor de anevrisme aortice.

Factori de risc

Varsta peste 50 de ani este un factor de risc dovedit statistic pentru dezvoltarea anevrismelor de aorta.

Sexul  masculin este de asemenea factor de risc, incidenta fiind de 4-5 ori mai mare fata de femei.

Ateroscleroza si manifestarile sale au fost traditional considerate la baza majoritatii anevrismelor aortice, datorita modificarilor histologice gasite in peretele arterial. In concluzie, factori de risc pentru ATC vor constitui factori de risc si pentru anevrismul de aorta abdominala. Totusi nu s-a dovedit ca reducerea lor e suficienta pentru a reduce incidenta anevrismelor aortice ca in cazul bolilor ocluzive aterosclerotice.


Hipertensiunea arteriala , fumatul, boala vasculara periferica sunt considerate factori de risc asociati, ultima fiind in mod clar legata de anevrismul aortic desi in ultimul deceniu s-a accentuat de nenumarate ori diferenta clinico-patologica dintre cele doua entitati morbide.

Cercetari recente aduc do privind rolul anomaliilor genetice si biochimice in dezvoltarea dilatarilor aortice.

 Antecedentele familiale constituie un factor de risc din ce in ce mai puternic impus de studii statistice, incidenta bolii la rudele de gradul I ale celor afectati fiind de 19.2% fata de 2% in populatia generala.



Galerie de imagini si poze medicale: anevrismul de aorta


imagine cu anevrismul de aortaimagine cu anevrismul de aorta imagini anevrismul de aortaimagini/poza anevrismul de aorta


Alte materiale medicale despre: Anatomia inimii

ANEVRISMUL DE AORTA‚ Largire anormala a aortei toracice sau abdominale; la nivelul aortei descendente, cel mai adesea secundara necrozei chislicc m [...]
ANEVRISMUL DE AORTA‚ Largire anormala a aortei toracice sau abdominale; la nivelul aortei descendente, cel mai adesea secundara necrozei chislicc m [...]
Pacientii cu anevrism hemoragie subarahnoidian (97) au rate ale fumatului de 2,5 ori mai mari. Fumatul determina o asociere a acestui tip de anevris [...]

Copyright © 2010 - 2017 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre anatomia inimii

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Aparatul digestiv
    Anatomia inimii
    Aparatul cardiovascular
    Creierul
    Anatomie ginecologica
    Patologia traheo bronsica
    Patologia esaofagiana
    Patologia cervicala
    Anatomia urechii
    Membrul inferior
    Membrul superior
    Coloana vertebrala
    Sistemul muscular
    Craniul
    Aparatul renal
    Sangele
    Sistemul nervos
    Sistemul osos




    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat

    Vezi toate intrebarile