eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

loading...

Anatomie

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » ANATOMIE

Tesuturile - tesutul epitelial, conjunctiv, muscular, nervos

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


 TESUTURILE

 

Pe parcursul dezvoltarii ontogenetice se desfasoara o evolutie cantitativa, materializata prin cresterea numarului de celule, si o evolutie calitativa histogeneza.

Histogeneza este procesul de diferentiere si specializare a celulelor, urmat de aparipa celor patru tipuri fundamen­tale de tesuturi: epitelial, conjunctiv, muscular si nervos. Forma de existenta a celulelor in corpul uman este tesutul.

Tesutul este o grupare de celule diferentiate, care au aceeasi structura si indeplinesc aceeasi functie.


Histogeneza este urmata de asamblarea tesuturilor in organe, organogeneza.

In alcatuirea organelor participaunul sau mai multe tipuri de tesuturi. Ele constituie atat parenchimul*, partea functionala, cat si stroma*, care asigura functionarea parenchimului prin vasculatie, inervatie si sprijin.

RETINETI: Numai celulele nematuriz 313g68d ate, embrionare, sunt capabile de diferertiere. Celulele mature diferentiate  isi pierd aceasta capacitate. Uneori in tesuturile epiteliale sau conjunctive raman celule nematurizate de tip embri­onar, care se divid haotic si genereaza celule care nu se mai diferentiaza. In acest mod pot rezulta tumori maligne*.

 

1. TESUTUL EPITELIAL

Tesutul epitelial este constituit din unul sau mai multe straturi de celule legate intre ele.

Epiteliile formeaza epiderma la contactul cu mediul extern, captusesc cavitatile care comunica cu exteriorul (tub digestiv, cai aeriene, genitale si urinare), captusesc cavitatile inchise (inima, vase sangvine si limfatice, pericard, pleura, peritoneu), formeaza parenchimul glandelor si receptorii analizatorilor.

Epiteliile nu sunt vascularizate. Nutritia lor se face din tesutul conjunctiv, care le insoteste intotdeauna, prin intermediul membranei bazale care le desparte.

Din punct de vedere functional, epiteliile se clasifica in: epitelii de acoperire, glandulare si senzoriale.


1.1. Epiteliile de acoperire sunt principa­lele forme de tesut epitelial. Ele acopera organismul la exterior si captusesc, la interior, principalele organe cavitare. Se clasifica in epitelii: unistratificate, pseu-dostratificate si pluristratificate.

 

. 1. Epitelii unistratificate: A. epiteliu pavimentos unistratificat (simplu); B. epiteliu cilindric simplu.

 

.  Epiteliu pseudostratificat (epiteliu traheal).


a) Epiteliile unistratificate ( . 1) se clasifica dupa forma celulelor dispuse intr-un singur strat pe
membrana baza
la:

 epiteliile pavimentoase simple formeaza tunica interna a vaselor sangvine, limfatice, peretele capi­larelor, al alveolelor pulmonare st tapeteaza pleura, pericardul si peritoneul;

 epiteliile cubice simple intra in constitutia mucoaselor* bronhiolelor, a peretelui unor canale mici de secretie ale glandelor salivare etc.;

 epiteliile cilindrice simple intra in constitutia mucoasei tubului digestiv de la stomac la rect, a mu­coasei trompelor uterine si a uterului. Unete au celule cu microvili, care formeaza un platou striat (epiteliul intestinal absorbant), altele au cili, care formeaza o bor­dura in perie (epiteliul mucoaselor trompelor uterine).

 b) Epiteliile pseudostratificate au pe membrana bazala un singur strat de celule, dar nucleii acestora sunt situati la nivele diferite. Intra in constitutia mucoa­sei traheale si a bronhiilor mari (. ).

c) Epiteliile pluristratificate se clasifica dupa forma celulelor superficiale:

 epiteliile pavimentoase stratificate (. 3.) au celulele superficiale cheratinizate* (epiderma) sau necheratinizate (epiteliul mucoasei bucale, esofagiene, a uretrei si a vaginului);

 epiteliile cilindrice stratificate se intalnesc in mu­coasa valului palatin si in canalele mari de secretie ale glandelor salivare;

                                                                                   

  

 

. 3. Epiteliu pavimentos pluristratificat      . 4 Epitelii glandulare: A. glanda endocrina;

                                                                                B. glanda exocrina; 1. vase sangvine;  epiteliu

                                                                                secretor; 3. canal de excretie.

 

 

epiteliile cubice stratificate se gasesc in peretii unor canale mici de secretie ale glandelor salivare;

epiteliile de tranzitie sunt epiteliile la care numarul straturilor de celule variaza in functie de gradul de distensie* a organului. Intra in constitutia mucoasei ureterelor si a cii urinare.

1. Epiteliile glandulare (. 4). Aces­tea sunt constituite din celule epiteliale care au pro­prietatea de a elabora produsi de secretie specifici si care formeaza parenchimul glandular. Impreuna cu tesutul conjunctiv (stroma), vase de sange si fibre ner­voase, aceste epitelii formeaza glandele.

Se descriu urmatoarele tipuri de glande:

glande exocrine, care deverseaza produsii  de secretie prin canale la exteriorul organismului (glan­dele sudoripare, sebacee) sau in tubul digestiv (glan­dele salivare, gastrice, intestinale);

glande endocrine, ale caror produsi de secretie, numiti hormoni, se varsa direct in sange, iar celulele secretoare sunt in contact direct cu capilarele sangvine (hipofiza, epifiza, tiroida, timusul etc);

glande mixte, cu functie exocrina si endocrina (pancreasul, testiculele, ovarele).

Evidentiati, cu ajutorul imaginilor din . 4., deosebirile structurale si functionale dintre tipurile de glande.


1.3. Epiteliile senzoriale sunt constituite din celule receptoare (celule epiteliale senzoriale sau
neuroni senzitivi)
si celule de sustinere. Epiteliile senzo­riale intra in structura segmentelor periferice ale anali­
zatorilor olfactiv, vizual, gustativ, auditiv
si vestibular.

 

                       SINTEZA: TESUTURI EPITELIALE


 

EPITELII

      TIPURI

FUNCTII

 

 

 

 

 

 pavimentoase

de acoperire

 

 

 

 

cubice

 

 

 

 

 

unistratificate

cilindrice:

simple

           cu platou striat

           cu bordura in perie

 

 

 

 

 

 

— cu platou striat

 

de acoperire si de absorbtie

 

 

 

 

— cu bordura in perie

 

de acoperire si de transport

 

 

pseudostratificate

 

de acoperire si de transport

 

DE ACOPERIRE

 

pluristratificate

pavimentoase:

cheratinizate

           necheratinizate

de acoperire si de aparare

 

 

 

 

 — necheratinizate

 

de acoperire si de aparare

 

 

 

 

cubice

 

 

 

 

 

 

cilindrice

de  acoperire 

 

 

 

 

 

de tranzitie

 

 

GLANDULARE

formeaza glande

exocrine

formeaza parenchimul glandelor

 

 

 

 

endocrine

 

 

 

 

 

 

mixte

 

 

SENZORIALE

celule epiteliale

neuroni senzitivi

senzitive

formeaza receptorii analizatorilor


 TESUTUL CONJUNCTIV

 

Tesutul conjunctiv este alcatuit din celule conjunctive, fibre conjunctive de cotagen*, reticulina*, elastina* si substanta fundamentala. Dupa consistenta substantei fundamentale se deosebesc trei tipuri de tesuturi con­junctive: moi, semidure si dure.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

. 5 Tesuturi conjunctive moi: A. tesut conjunctiv lax; B. tesut  reticulat; C. tesut fibros; D. tesut adipos.

 

 

. 6 Tipuri de tesuturi cartilaginos: A. tesut cartilaginos hialin; B. tesut cartilaginos elastic; C. tesut cartilaginos fibros.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1. Tesuturile conjunctive moi  ( .5.)

a)  Tesutul conjunct lax (. 5 A) formeaza hipodermul si insoteste alte tesuturi. Este cel mai raspandit dintre tesuturile conjunctive. Are rol trofic, de sustinere si de aparare. Componentele sale sunt uniform raspandite si in proportii egale.

b) Tesutul reticulat  (. 5 B) se gaseste in ganglionii limfatici, splina, maduva hematogena. Fibrele de reticulina si celulele conjunctive (reticulocite) sunt organizate in retea. Celulele conjunctive predomina.

c) Tesutul fibros (. 5 C) formeaza tendoanele, aponevrozele, ligamentele, capsulele si fasciile musculare. Are rol mecanic. Predomina fibrele de colagen.

d) Tesutul adipos ( . 5 D) se gaseste in hipoderm, mezenter* si in jurul unor organe: rinichi, globi oculari etc. Predomina celulele care depoziteaza grasimi (celule adipoase sau adipocite *). Acest tesut formeaza depozitul de grasimi al organismului. Constituie izolantul termic al corpului.

e) Tesutul elastic formeaza tunica medie a arterelor mari si a venelor. Predomina fibrele elastice.

 

 Tesutul conjunctiv semidur (cartilaginos)  (. 6.). Substanta fundamentala, care predomina, contine condrina* impregnata cu saruri de  calciu si sodiu. Nu este vascularizat. Nutritia lui se realizeaza din tesutul conjunctiv care il inconjoara (pericondru).

Celulele tinere, condroblastele, secreta substanta  fundamentala.  Celulele  mature, condrocitele, sunt dispuse in  cavitati  ale  substantei fundamentale numite condroplaste. Acest tesut formeaza cartilajele  ce asigura rezistenta mecanica si elasticitate.

Exista trei tipuri de tesut cartilaginos ; hialin, elastic si fibros.

 a) Tesutul cartilaginos hialin (. 6 A) cu fibre fine, formeaza scheletul embrionului, cartilajele costale, laringeale si traheale.

 

b) Tesutul cartilaginos elast (. 5 B)  formeaza epiglota si pavilionul urechii.

 

. 7. Tesutul osos: A. Tesut osos spongios: 1. areole cu  maduva hematogena;  trabecule; 3. osteocite; B. Tesut osos compact: 1. canal Havers cu vase sanvine; sistem  Havers; 3. osteocite; 4. lamele osoase; 5. sistem  interhaversian.

 

c) Tesutul cartilaginos fibros (. 6. C) formeaza discurile intervertebrale si meniscurile* articulare.

3. Tesutul conjunctiv dur (osos) are in substanta fundamentala, care predomina, oseina impregnata cu saruri de calciu si fosfor. Fibrele sunt de colagen. Celulele osoase tinere, osteoblastele, secreta substanta fundamentala. Celulele osoase mature, osteocitele, sunt situate in cavitati ale substantei fundamentale numite osteoplaste.

Un tip deosebit de celule osoase il constituie osteoclastele, celule gigantice multinucleate, cu rol in remanierea* osoasa.

Exista doua tipuri de tesut osos (. 7.): spongios si compact.

a) Tesutul osos spongios (. 7. A) este format din lamele osoase, trabecule, care delimiteaza cavitati de diferite marimi, areole, in care se afla maduva hematogena*. Acest tesut se gaseste in interiorul epifizelor oaselor lungi, in oasele scurte si late. Dispozitia specifica a trabeculelor asigura o mare rezistenta capetelor oaselor lungi.

  b) Tesutul osos compact (. 7. B) formeaza peretele diafizei oaselor lungi si lamele superficiale ale oaselor scurte si late. Unitatea morfologica si functio­nala a osului compact este osteonul (sistemul haver-sian), alcatuit din canale haversiene in jurul carora se dispun 5—30 de lamele osoase concentrice intre care se gasesc osteoplastele cu osteocite.


 

SINTEZA: TESUTURI CONJUNCTIVE

 

CLASIFICARE

DUPA SUBSTANTA

FUNDAMENTALA

 

 

 

 

FUNDAMENTALA

 

 

DENUMIRE

 

 

  FIBRE

 

 

   CELULE

COMPONENTA

   CARE

PREDOMINA

   

 

  ROL

 

lax

colagen

reticulina

elastina

celule conjunctive

 

reticulocite

uniform

trofic

sustinere

aparare

 

 

reticulat

reticulina

adipocite

celulele

hematopoieza

 

MOI

adipos

reticulina

elastina

 

celulele

rezervor de

grasimi,izolant

 termic

 

 

fibros

colagen, elastina

fibrocite

fibrele

mecanic

 

 

elastic

elastina

celule conjunctive

fibrele

 

 

 

SEMIDURE

hialin

colagen

condroblaste

condrocite

substanta

mecanic

 

 

elastic

 

 

condrocite

 

fundamentala

 

 

 

DURE

fibros

colagen

osteoblaste

substanta

mecanic

 

 

compact

spongios

 

 

osteocite

 

fundamentala

 

 

 


3. TESUTUL MUSCULAR

Tesutul muscular este constituit din celule musculare alungite, numite fibre musculare. Unele componente ale acestor celule au denumiri specifice: sarcolema*, sarcoplasma, reticul sarcoplasmic. Fibrele musculare au pro­prietatea de a raspunde la excitatii prin contractii. Tesutul muscular este bogat vascularizat si inervat.

Dupa particularitatile organitelor contractile specifice, miofibrilele, prezente in celulele musculare, deosebim: tesut muscular striat si tesut muscular neted (. 8.).

 

. 8. Tipuri de tesut muscular: A.  striat scheletic; B. striat de tip cardiac; C. neted visceral.

. 9. Structura unei miofibrile; A. Schema; B. Dispunerea reticulului sarcoplasmic si a sistemului tubular in fibra mus­culara; 1. disc clar;  disc intunecat; 3. banda H; 4. membrana Z; 5. fibre de miozina; 6. fibre de actina; 7. sarcomer; 8. reticul sarcoplasmic; 9. sistem tubular; 10. sarcolema; 11. sarcoplasma; 1 mitocondrii; 13. miofibrile.

 

 

3.1. Tesutul muscular striat este alcatuit din fibre musculare striate, cu contractie voluntara rapida. Acesta formeaza muschii scheletici, musculatura limbii, a faringelui, a treimii superioare a esofagului si a unor sfinctere*. Fibrele musculare striate sunt celule alungite, de 1 mm-l2 cm lungime si 20-l00 μ diametru. Ele sunt alcatuite din sarcolema, sarcoplasma si numerosi nuclei situati periferic.

Sarcolema contine organite comune (mitocondrii, RE dezvoltat etc.) si un sistem tubular specific, derivat din sarcolema, cu rol important in contractie. RE si acest sistem tubular realizeaza cuplarea excitatiei cu contractia musculara.

Organitele specifice fibrelor musculare sunt miofi­brilele, elemente contractile asezate in sarcoplasma. Vazute la microscopul optic au aspect eterogen, o alternanta de discuri (benzi) clare si intunecate situate la acelasi nivel in toate miofibrilele, dand aspectul dun­gat (striat) specific fibrei musculare striate. Discurile clare sunt strabatute de membrana Z, iar discurile intunecate de o zona clara, zona H. Segmentul cuprins intre doua membrane Z consti­tuie sarcomerul (. 9.), unitatea morfofunctionala a miofibrilei.

La microscopul electronic, miofibrilele apar alcatuite din doua tipuri de miofilamente: groase (cu diametrul de 100Ĺ) formate din miozina, cuprinse in discurile intunecate, si miofilamente subtiri (cu diametrul de 50Ĺ) formate din actina, solidarizate de membrana Z si intercalate intre miofilamentele groase.

 

RETINETI! Muschii reprezinta 30— 40% din greutatea corporala, adica aproximativ 30 kg  pentru un om de 70 kg.

 

3. Tesutul muscular striat de tip cardiac formeaza miocardul. Este un tesut muscular cu contractie involuntara. Miocardul este alcatuit din fibre musculare cardiace, alungite si ramificate, cu lungime si diametru mai mici decat ale fibrelor striate si cu structura asemanatoare acestora, dar cu nucleu unic si asezat central.

Celulele musculare cardiace vin in contact unele cu altele la nivelul unor discuri intercalare ce reprezinta jonctiuni* intercelulare specializate, vizibile la micro­scopul electronic.

3.3. Tesutul muscular neted visceral este constituit din fibre musculare/netede, omogene, cu contractie involuntara, lenta si prelungita.

Formeaza musculatura tubului digestiv (incepand cu a doua treime a esofagului), a cailor aeriene respi­ratorii, a tractului genital, muschii erectori* ai firelor de par, muschii corpului ciliar, stratul muscular din peretii vaselor sangvine. Fibrele sale sunt asezate in straturi si benzi sau sunt raspandite in tesut conjunctiv. Fibrele musculare netede au aspect fusiform 10—100 μ  lungime si sunt formate din sarcolema,  sarcoplasma omogena si un nucleu situat centrat. In sarcoplasma sunt organite comune si organite specifice— miofibrile fara striatii transversal, neorganizate in sarcomere. Aceasta structura apare omogena („neteda”) la micro-scopul electronic.

3.4. Tesutul muscular neted multiunitar este format din fibre musculare separate si se  gaseste in irisul globului ocular. Are contractii  fine si limitate.

 

CARACTERISTICI

MUSCHI STRIAT SCHELETIC

MUSCHI STRIAT CARDIAC

MUSCHI  NETED

VISCERAL

MUSCHI  NETED MULTIUNITAR

Localizare

atasati oaselor

inima (miocard)

in peretii viscerelor,

vaselor de sange;

erectorii firelor de par

muschii irisului

Structura fibrelor

striate,multinu-

cleate,

neramificate

striate,uninucleate, ramificate, cu

dis­curi intercalare

netede, uninucleate,

fusiforme

netede, uninucleate,

fusiforme

Control nervos

voluntar

involuntar

involuntar

involuntar

Sarcomere

prezente

prezente

absente

absente

Sistem tubular

trans­versal

prezent

prezent

absent

absent                      

Jonctiuni intre fibre

prezente

prezente

prezente

absente

Dimensiunea fibrelor

mare

mare

mica

mica

Sursa de calciu

necesar contractiei

reticulul sarcoplas-

mic

reticulul sarcoplas-

mic; lichidul

extracelular

reticulul sarcoplasmic;

lichidul extracelular

reticulul sarcoplasmic;

lichidul extracelular

Viteza de contractie

rapida

medie

lenta

lenta, progresiva

 

 

 

4. TESUTUL NERVOS

Tesutul nervos este format din celule specializate (neuroni) si din celule gliale (nevroglii).

 

4.1. Neuronul

Neuronul este unitatea structurala si functionala a sistemului si tesutului nervos, capabila de excitabilitate, conductibilitate si integrare.


Ca oricare celula, neuronul este constituit din membrana, citoplasma si nucleu, primele doua avand denu­miri specifice (. 10.).

O caracteristica structurala a neuronului o constituie prezenta prelungirilor dendrite (in numar variabil) si axon (unic).

Clasificare:

Dupa numarul prelungirilor exista neuroni: unipo­lari, pseudounipolari, bipolari si multipolari.

Dupa forma corpului celular sunt neuroni: sferici, ovoidali, fusiformi, piramidali etc.

Dupa functie neuronii se grupeaza in: senzitivi, motori si de asociatie.

a) Neuronii senzitivi sau receptori sunt neuronii pseudounipolari din ganglionii spinali, cu dendrita lunga, care deservesc sensibilitatea exteroceptiva* si proprioceptiva* (neuroni somatosenzitivi) si sensibili­tatea visceroceptiva* (neuroni viscerosenzitivi).

 b) Neuronii motori sunt neuroni multipolari de dimensiuni mari, cu axon lung (neuronii motori din scoarta cerebrala sau din substanta cenusie medulara). Ei determina contractia musculaturii scheletice (neuronii somatomotori) si a celei netede (neuronii visceromotori).

c) Neuronii de asociatie sau intercalari sunt neuroni de dimensiuni mici, care realizeaza legatura dintre neuronii senzitivi si neuronii motori.

Dendritele si axonii neuronilor constituie fibrele ner­voase. Influxul nervos circula centripet prin dendrite si centrifug prin axon. Fibrele nervoase pot fi amielinice, cu conducere din aproape in aproape, si mielinice, cu conducere saltatorie, rapida.

Fibrele mielinice prezinta trei teci: teaca de mielina, teaca Schwann si teaca Henle.

Teaca Schwann este formata din celule gliale rasucite in jurul fibrei. Intre celulele Schwann se afla strangulatiile Ranvier*. Datorita rasucirii celulelor gliale in jurul fibrelor si expulzarii citoplasmei acestora spre exterior, rezulta o suprapunere de membrane lipoproteice, care formeaza teaca de mielina. Aceasta are rol trofic, de protectie si izolator.

Teaca Henle, care acopera la exterior fibra ner­voasa in intregime, este de natura conjunctiva si are rol de aparare.

Organele nervoase sunt formate din tesut ner­vos (neuroni si celule gliale), tesut conjunctiv si vase sangvine. Tesutul nervos formeaza atat sis­temul nervos, cat si cel periferic.


. 10. Neuronul: 1. neurilema;  neuroplasma; 3. nucleu; 4. nucleol; 5. corpusculi Nissl; 6. neurofibrile; 7. dendrite; 8. axolema; 9. axoplasma; 10. celule Schwann; 11. teaca de mielina; 1 strangulatie Ranvier; 13. teaca Henle; 14. arborizatie terminala; 15. butoni terminali; 16. axon; 17. nucleul celulei Schwann; 18. membrana celulei Schwann.

 

Sinapsele reprezinta legaturile morfofunctionale de contiguitate* dintre neuroni. O sinapsa cuprinde trei componente:

componenta presinaptica, reprezentata de butonul terminal al axonului, in care se gasesc mito-condrii si cule cu mediator chimic (acetilcolina, adrenalina sau noradrenalina);

fanta sinaptica, spatiu sinaptic de 200-300 Ĺ, cuprins intre membrana presinaptica (a butonului ter­minal) si cea postsinaptica:

componenta postsinaptica poate fi membrana diferentiata a unei dendrite (sinapsa axodendritica), a unui corp neuronal (sinapsa axosomatica) sau a unei fibre musculare (sinapsa neuromusculara sau placa motorie).

Prin intermediul sinapselor neuroneuronale se rea­lizeaza o retea de receptie, conducere, stocare si inte­grare a informatiilor, in vederea elaborarii unor raspun­suri reflexe sau voluntare.

Aceste raspunsuri sunt transmise prin intermediul sinapselor neuroefectoare la muschi si glande, deter­minand reactii de aparare si adaptare a organismului la conditiile variabile ale mediului.

Etapele transmiterii sinaptice sunt:

 sinteza mediatorului chimic;

 stocarea mediatorului in cule sinaptice;

 eliberarea mediatorului in fanta sinaptica, in cantitate proportionala cu frecventa impulsurilor;

 actiunea mediatorului asupra membranei  postsinaptice (cresterea permeabilitatii )

— aparitia potentialului postsinaptic excitator ( daca in celula patrunde Na+) sau a potentialului postsinaptic inhibitor (cand patrunde Cl- ce determina hiperpolarizarea  membranei);

           inactivarea enzimatica a mediatorului.

Datorita   succesiuni acestor procese apare intarzierea sinaptica de 0,5—1 ms.

Circulatia unidirectionala a impulsului nervos de-a lungul unui sir de neuroni este determinata de dispunerea culelorsinaptice numai in butonii terminali ai axonilor.

4. Celulele gliale  predomina numeric  in tesutul nervos. Celulele gliale au functii trofice (de nutritie a neuronilor), metabolice ( de fagocitare a ne­uronilor distrusi), de sustinere si reparatorie (cicatrizare) Ele se interpun intre neuroni si vasele sanguine. Isi pastreaza capacitatea de diviziune.

 

 

EVALUARE


A. Incercuiti literele corespunzatoare raspunsurilor corecte:
1. Cartilajele costale sunt alc
atuite din:         

a. tesut cartilaginos hialin;

b. tesut conjunctiv elastic;

c. tesut cartilaginos fibros;

d. tesut conjunctiv semidur;

e. tesut conjunctiv reticulat.
 Epiteliul cilindric simplu intr
a in alcatuirea:   .

a. mucoasei cii urinare;

 b. peritoneului;

c. mucoasei uterine;

d. mucoasei intestinului subtire;

e. mucoasei intestinului gros.

3. Teaca Schwann este alcatuita din: 

a. tesut conjunctiv;

b. mielina;

c. celule gliale;

d. neurofibrile;

e. acetilcolina.

4. Epiteliul traheal este de tip:           

a. unistratificat pavimentos;

b.unistratificat cubic;
         c. unistratificat cilindric;

d. glandular;

e. pseudostratificat.

5. Unitatea morfofunctionala a miofibrilei este:

a.            sarcoplasma;

b.           zona H;

c.            discul clar;

d.           sarcomerul;

e.            discul intunecat.

6. Din tesutul conjunctiv semidur lipsesc:

a.            condroplastele;

b.            fibrele de reticulina;
          c.   vasele de s
ange;

d.           condroblastele;

e.            condrocitele.

 7. Principalele tipuri de tesuturi sunt:

a.            epitelial:

b.            cartilaginos:

c.            osos;

d.           muscular;

e.            nervos.

8. Dupa functie, epiteliile sunt:

a.            semidure;

b.            senzoriale;

c.            glandulare;

d.           conjunctive moi;

e.            de acoperire.


B. Notati, in spatiile din fata structurilor enumerate in coloana I, literele din coloana II, corespunzatoare tipurilor de tesuturi care intra in alcatuirea acestora:


                   I                                                          II


_1. Peretele capilarelor sangvine            a. tesut conjunctiv fibros

_ Tendoane                                           b. tesut muscular striat de tip cardiac

_3. Epiderma                                           c. tesut cartilaginos elastic

_4. Miocard                                             d. epiteliu pavimentos simplu

_5. Pavilionul urechii                              e. tesut nervos

_6. Maduva spinarii                                f. epiteliu pavimentos stratificat cheratinizat

C. Efectuati observatii microscopice pe preparate fixe, cu sectiuni prin tesuturi, existente in laboratorul    de biologie.

Utilizati informatiile astfel obtinute pentru recunoaterea tesuturilor din imaginile alaturate.

1.———————

———————

3.———————

4.———————

Nominalizati criteriile care au stat la baza deciziei. Identificati componentele tesuturilor recunoscute.

 




Alte materiale medicale despre: Anatomie

Sistemul nervos vegelaliv (SNV) inerveaza musculatura neleda a vaselor si viscerelor, glandele exocrine si endocrine si anumite celule ale tesuturilor [...]
ingrijirea pacientilor cu tumori primare sau metastatice ale SNC necesita: (I) stabilirea cu acuratete a diagnosticului de tumora si excluderea altor [...]
Uleiurile eterice cu efecte asupra sistemului nervos superior sunt de obicei inglobate in categoria antidepresiva, dintre ele putand fi amintite c [...]
Despre Anatomie
Aparatul digestiv
Anatomia inimii
Aparatul cardiovascular
Creierul
Anatomie ginecologica
Patologia traheo bronsica
Patologia esaofagiana
Patologia cervicala
Anatomia urechii
Membrul inferior
Membrul superior
Coloana vertebrala
Sistemul muscular
Craniul
Aparatul renal
Sangele
Sistemul nervos
Sistemul osos

Advertisements

Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat


Vezi toate intrebarile
Copyright © 2010 - 2011 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact