Maduva spinarii - caile medulare - ramurile nervului spinal

MADUVA SPINARII

Maduva spinarii este asezata in canalul vertebral (. 2.) si se intinde de la vertebra C₁ la vertebra L₂, de unde se continua cu filum terminale pana la baza coccisului. Are forma de cilindru usor turtit dorso-ven-tral. Prezinta doua umflaturi, cervicala si lombara, care corespund regiunilor maduvei din care se desprind nervii membrelor.

. 2. Dispunerea maduvei in canalul vertebral: 1. ramura dorsala a nervului spinal; 2. ramura ventrala; 3. corp verte­bral;  duramater; 5. ganglion simpatic; 6. ramuri comuni­cante; 7. radacina anterioara; 8. ganglion spinal; 9. radacina posterioara; 10. maduva spinarii.

Fata anterioara prezinta fisura mediana anterioara. Lateral, se afla santurile antero-laterale pe unde ies radacinile anterioare ale nervilor spi 323h79d nali. Fata posterioara prezinta santul median posterior, santurile inter-mediare, care delimiteaza fasciculele Goll si Burdach, si santurile postero-laterale pe unde patrund radacinile posterioare ale nervilor spi 323h79d nali.

1.1. Structura interna a maduvei spinarii. In sectiune transversala, maduva este con­stituita din substanta cenusie si substanta alba.

Substanta cenusie (. 3. A), situata la interior, este formata din celule si fibre nervoase. In sectiune are forma literei H, este mai pronuntata la umflaturi si prezinta trei perechi de coarne: anterioare, posterioare si laterale.

. 3. Sectiune in maduva. A. Substanta cenusie: 1. neu­roni somatosenzitivi; 2. neuroni somatomotori; 3. neuroni viscerosenzitivi;  neuroni visceromotori; 5. canal ependimar. B. Substanta alba: 6. cordon anterior; 7. cordon lateral; 8. cor­don posterior; 9. fisura mediana anterioara; 10. sant median posterior.

Coarnele anterioare, mai voluminoase, contin neu­roni somatomotori. Coarnele posterioare, mai alungite, contin neuroni somatosenzitivi. Coarnele laterale con­tin neuroni vegetativi: viscerosenzitivi, spre partea

posterioara, si visceromotori, spre partea anterioara, intre neuronii senzitivi si cei motori pot exista neuroni de asociatie (intercalari).

In substanta alba dintre coamele laterale si coarnele posterioare se afla substanta reticulata medulara. Portiunea centrala, numita comisura cenusie, are la inte­rior canalul ependimar, care contine lichid cefalorahidian. Acest canal se continua in partea lui superioara cu ventriculii cerebrali care, la randul lor, contin lichid cefalo­rahidian cu rol in nutritia si protectia nevraxului.

Neuronii motori medulari indeplinesc functii de centri nervosi.

Substanta alba (. 3. B), aflata la exterior, este formata din fibre nervoase mielinice. Coarnele sub­stantei cenusii delimiteaza in substanta alba trei pe­rechi de cordoane: anterioare, posterioare si laterale.In interiorul cordoanelor se delimiteaza fascicule (tracturi) ascendente si descendente ( tabelul de mai jos). Fasciculele ascendente (.  A) sunt senzi­tive, iar cele descendente (.  B) sunt motorii.

In afara acestor fibre lungi, in substanta alba medu­lara exista si fibre scurte, de asociatie, care fac legatu­ra intre diferitele segmente ale maduvei (fascicule intersegmentare).

.  Tracturile substantei albe medulare: A. Ascendente: 1. spinotalamic anterior; 2. spinotalamic lateral; 3. spinobul­bare;  spinocerebelos direct; 5. spinocerebelos incrucisat. B. Descendente: 6. piramidal incrucisat; 7. piramidal direct; 8. rubrospinal; 9. tectospinal; 10. olivospinal; 11. vestibulospinal; 12. reticulospinal.

SINTEZA: CAILE MEDULARE

                                                                 

CAI ASCENDENTE
LOCALIZARE	TRACTURI
Cordoane posterioare	fascicule spinobulbare( Goll si  Burdach)
Cordoane laterale	spinotalamice laterale spinocerebeloase — directe (Flechsig) — incricisate (Gowers)
Cordoane anterioare	spinotalamice anterioare

CAI DESCENDENTE
LOCALIZARE	TRACTURI
Cordoane posterioare
Cordoane laterale	piramidale incrucisate rubrospinale, vestibulo- spinale laterale, reticulo - spinale
Cordoane anterioare	piramidale directe,tecto -spinale, vestibulo-spinale mediale, olivospinale; reticulo- spinale.

1.2. Nervii spinali se desprind din maduva spinarii. Sunt constituiti din fibre nervoase, vase sangvine si tesut conjunctiv (. 5.). Nervii spinali prezinta radacini, trunchi si ramuri (. 6.).

. 5. Sectiune in nerv: 1. epinerv; 2. perinerv; 3. endonerv;  fibra nervoasa; 5. vase sangvine.

. 6. Radacinile si ramurile nervului spinal: 1. radacina sen­zitiva; 2. ganglion spinal; 3. radacina motorie;  trunchi; 5. ramura meningeala; 6. ramura dorsala; 7. ramura ven­trala; 8. ramura comunicanta cenusie; 9. ramura comuni­canta alba; 10. ganglion simpatic paravertebral; 11. ganglion visceral; 12. organ visceral.

   — fibre somatosenzitive                 — fibre viscerosenzitive

   — fibre somatomotorii                   — fibre visceromotorii

Radacina posterioara este senzitiva. Ea este for­mata din dendritele si axonii neuronilor din ganglionul spinal aflat pe traiectul ei. Dendritele sunt conectate cu receptorii tegumentari din muschi, tendoane si articu­latii si cu visceroceptorii. Axonii fac sinapsa cu neuronii senzitivi din substanta cenusie medulara.

Radacina anterioara, motorie, este constituita din axonii neuronilor motori medulari. Fibrele somatomotorii transmit impulsuri musculaturii scheletice, iar cele visceromotorii, musculaturii viscerale.

Trunchiul nervului spinal este mixt.

Ramurile sunt: dorsala, ventrala, meningeala, comunicanta alba si comunicanta cenusie.

Exista 31 de perechi de nervi spinali micsti: 8 pe­rechi cervicali, 12 perechi toracali (dorsali), 5 perechi lombari, 5 perechi sacrali si o pereche coccigieni. Cu exceptia nervilor toracali, care se distribuie metameric* intercostal, ceilalti nervi spinali formeaza plexuri*: cer­vical, brahial, lombar, sacrat si coccigian. Zonele tegu­mentului inervate de perechile de nervi spinali poarta numele de dermatoame.

In functie de tipul de fibre, viteza de conducere a influxului nervos difera. In tabelul 3 sunt redate vitezele de conducere a influxului nervos prin diferite tipuri de fibre nervoase.

Tab. 3. Viteza de conducere a influxului nervos.

TIPUL DE FIBRE	DIAMETRUL	VITEZA
mielinice somatice	10—20μ	60—120 m/s
mielinice somatice	4—8μ	30—45 m/s
mielinice vegetative	1—3μ	3—5 m/s
amielinice vegetative	0,3—1,5μ	0,5—2 m/s

SINTEZA: RAMURILE NERVULUI SPINAL

RAMURI	FIBRE	ROL
Dorsala	— senzitive — motorii — vegetative	— sensibilitatea spatelui — contractia musculaturii spatelui — contractia musculaturii netede din tegument
Ventrala	— senzitive — motorii — vegetative	— sensibilitatea regiunii anterioare a corpului —  contractia musculaturii anterioare —  contractia musculaturii netede din tegument
Meningeala	— vegetative	— inervatia
Comunicanta cenusie	— vegetative	—  legatura cu ganglionii paravertebrali —  sensibilitatea si motilitatea viscerala
Comunicanta alba	— vegetative	—  legatura cu ganglionii paravertebrali —  contractia musculaturii netede din tegument

1.3. Functiile maduvei spinarii.

Maduva spinarii indeplineste doua functii: functia de conducere si functia de centru reflex.

A. FUNCTIA DE CONDUCERE A MADUVEI SPINARII. Are ca substrat anatomic substanta alba constituita in fascicule ascendente si descendente.

1. Caile ascendente (. 7.) sunt caile sensibilitatii.

a) Caile sensibilitatii exteroceptive (. 7. A) sunt cai specifice, lungi, cu proiectie corticala. Ele
deservesc:

—  sensibilitatea tactila grosiera — protopatica* — difuza, condusa prin fasciculul spinotalamic anterior;

—  sensibilitatea tactila fina — epicritica* — condusa la cortex prin fasciculele spinobulbare Goll si Burdach;

—  sensibilitatea termica si dureroasa condusa prin fasciculul spinotalamic lateral.

b) Caile sensibilitatii proprioceptive (. 7. B) sunt cai specifice care deservesc:

—  sensibilitatea proprioceptiva inconstienta condu­sa prin fasciculul spinocerebelos direct (Flechsig), pen­tru partea inferioara a corpului, si prin fasciculul spino­cerebelos incrucisat (Gowers) pentru partea superioara a trunchiului si pentru membrele superioare;

—  sensibilitatea proprioceptiva constienta condusa prin fasciculele spinobulbare, cu proiectie corticala.

c) Caile sensibilitatii interoceptive sunt cai nespeci­fice. Sensibilitatea interoceptiva este condusa prin fas­ciculele spinotalamice, alaturi de sensibilitatea tactila, termica si dureroasa, precum si prin substanta reticulata medulara.

. 7. Cai ascendente: A. Caile sensibilitatii exteroceptive: 1. fasciculul spinotalamic anterior; 2. fasciculul spinotalamic lateral; 3. fascicule spinobulbare; B. Caile sensibilitatii proprioceptive — fasciculele spinocerebeloase:  direct; 5. incrucisat; 6. fascicule spinobulbare.

Stabiliti pe . 7.numarul neuronilor care intra in constitutia acestor cai si dispunerea lor. Localizati sinapsele si descrieti fiecare cale.

2. Caile descendente, ale motilitatii, deservesc motilitatea voluntara si involuntara.

a) Caile motilitatii voluntare. Motilitatea voluntara este condusa prin fasciculele piramidale (corticospinale): direct si incrucisat (. 8.).

Ambele cai pornesc din cortex si ajung la motoneuronii somatici medulari. Prin axonii acestora, influxul nervos se distribuie la musculatura scheletica, deter­minand contractii musculare constiente.

b) Caile motilitatii involuntare. Motilitatea involun­tara, automata, este condusa prin caile extrapira -  midale (. 9.), cu origine in trunchiul cerebral.

In substanta alba medulara se formeaza fasciculele:

—   rubrospinale, cu originea in nucleii rosii din mezencefal;

—   vestibulospinale, din nucleii vestibulari bulbari;

—   tectospinale, din coliculii cvadrigemeni din mezencefal;

—  olivospinale, din nucleii olivari bulbari;

—   reticulospinale, din substanta reticulata a trunchiului cerebral.

. 8. Caile piramidale: 1. fasciculul piramidal direct; 2. fasciculul piramidal incricisat.

.9. Caile extrapiramidale: 1. fasciculul tectospinal; 2. fasciculul rubrospinal; 3. fasciculul olivospinal;  fasciculul vestibulospinal.

Stabiliti pe . 8 si 9 numarul neuronilor care constituie aceste cai. ati dispunerea fibrelor si traseul acestora.

Nucleii de origine ai acestor fascicule sunt subor­donati cortexului. Controlul cortexului asupra nucleilor de origine ai cailor extrapiramidale se realizeaza prin intermediul corpilor striati (ganglionii bazali).

Motilitatea automata are rol in mentinerea tonusu­lui muscular si a echilibrului, in activitatea reflexa medulara, in coordonarea miscarilor si in realizarea unor activitati umane complexe (mersul, scrisul, con­dusul masinii, cantatul la instrumente, inotul etc).

Atat caile ascendente, cat si caile descendente piramidale trimit colaterale la nucleii trunchiului cerebral si la substanta reticulata a acestuia.

B. FUNCTIA REFLEXA A MADUVEI SPINARII

Sistemul nervos isi desfasoara activitatea prin acte reflexe.

Actul reflex este reactia de raspuns a organismului la actiunea unui excitant din mediul extern sau intern

asupra unui receptor. Suportul anatomic al actului reflex este arcul reflex. Arcul reflex medular are urmatoarele componente:

—  receptorul (proprioceptor, exteroceptor sau visceroceptor), care poate fi o formatiune specializata, corpuscul sau o dendrita a unui neuron senzitiv;

—  calea aferenta, reprezentata de prelungirile neuronilor senzitivi din ganglionii spinali;

—  centrul reflex, neuronii motori medulari si neu­ronii de asociatie, care genereaza impulsuri;

—  calea eferenta, axonii neuronilor motori medulari;

—  efectorul, muschi scheletic (la reflexele soma­tice) si muschi visceral sau glanda (la cele vegetative).

Conducerea influxului nervos prin arcul reflex se face in sens unic.

Deosebim acte reflexe medulare somatice si acte reflexe medulare vegetative.

1. Reflexele medulare somatice.

a) Reflexele monosinaptice. Se mai numesc reflexe miotatice sau osteotendinoase (de extensie). Arcul lor reflex este constituit din doi neuroni (reflexul rotulian, ahilean etc).

 b) Reflexele polisinaptice. Se mai numesc reflexe de flexie sau reflexe nociceptive*, de raspuns la actiunea unui stimul nociv (exemplu: o intepatura, lovitura etc). Arcul reflex are cel putin un neuron  intercalar.

2. Reflexele medulare vegetative. Se inchid in coarnele laterale ale substantei cenusii medulare. Receptorii sunt interoceptori, iar efectorii sunt glande sau muschi viscerali. Exemple de reflexe medulare vegetative sunt: pupilodilatator, cardioaccelerator, vasomotor, de sudoratie, pilomotor, de mictiune, de defecatie si sexuale.

EVALUARE

A. Pe baza urii de mai jos, determinati componentele unui arc reflex somatic medular. Stabiliti receptorul si efectorul.

Arcul reflex medular 1. maduva spinarii; 2. radacina posterioara; 3. ganglion spinal;  tegument; 5. muschi striat; 6. trunchi mixt; 7, radacina anterioara; 8. neuron de asociatie.

B. Un om descult loveste cu piciorul o piatra. Piciorul lovit este flectat reflex,  concomitent cu extensia celuilalt picior. 

                                                                                     Determinati formatiunile anatomice         

C. Verificarea experimentala a legilor reflexelor.

Verificarea reflexa medulara se desfasoara conform urmatoarelor legi:

1. Legile lui Pflüger:

                        — legea localizarii;

                        — legea unilateritatii;

                        — legea simetriei;

                        — legea iradierii;